În ce situație se află Benjamin Netanyahu, odată cu semnarea acordului de pace între Iran și SUA?

Netanyahu se confruntă acum cu decizii dificile. Se va supune Statelor Unite, aliatul de lungă durată al Israelului și garantul securității sale, într-un an electoral? Sau va sfida SUA și va continua ofensiva militară a Israelului împotriva Hezbollahului? Un răspuns la aceste întrebări părea să se contureze parțial pe 19 iunie. Atunci Israelul și Hezbollah au convenit asupra unui nou armistițiu. Cu toate acestea, a doua zi Israelul a bombardat Libanul, iar Iranul a închis din nou Strâmtoarea Hormuz.

Ofensiva militară din Liban

De la începutul actualului război al Israelului împotriva Hezbollahului, în martie 2026, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au avansat în sudul și estul Libanului. În acest proces, IDF a alungat Hezbollahul din bastioanele sale tradiționale și a bombardat ținte din sudul Beirutului. Până în prezent, războiul a ucis peste 4.000 de libanezi și a forțat încă 1 milion să-și părăsească locuințele.

La 1 iunie, unitățile IDF au capturat Castelul Beaufort, de o mare importanță strategică. Această acțiune a permis IDF să controleze cea mai mare parte a sudului Libanului. Este vorba inclusiv de bastioanele Hezbollah din Valea Bekaa, din estul Libanului.

În zonele pe care le ocupă în prezent, IDF a emis ordine de tipul „nu vă mai întoarceți”, forțând mii de locuitori libanezi să-și părăsească locuințele. Pe 15 iunie, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că „forțele israeliene vor rămâne în zonele de securitate din Liban, Siria și Gaza fără nicio limită de timp”, iar aceste zone „vor fi curățate de locuitorii locali și de toată infrastructura teroristă, inclusiv de case”.

Mizele electorale interne ale lui Benjamin Netanyahu

Războiul se bucură de o popularitate imensă în Israel. Un sondaj din aprilie 2026 a relevat că 80% dintre respondenți erau în favoarea continuării războiului împotriva Hezbollah, chiar dacă acest lucru ar crea tensiuni cu SUA. Popularitatea războiului este crucială pentru Netanyahu, având în vedere că alegerile naționale urmează să aibă loc până în octombrie.

El este disperat să câștige un nou mandat de prim-ministru pentru a preveni procesul său de corupție, care se desfășoară de multă vreme, și pentru a înăbuși dezbaterile privind vinovăția sa pentru eșecurile serviciilor de informații care au dus la atacurile devastatoare ale Hamas din 7 octombrie.

În urma acestora, Netanyahu a promis să schimbe radical peisajul politic al Orientului Mijlociu. A făcut acest lucru prin războaie împotriva Hamas, Iranului și Hezbollah. Însă, deși aceste războaie au diminuat semnificativ capacitatea dușmanilor săi de a amenința Israelul, aceștia nu au fost înfrânți, așa cum se promisese.

Critici interne privind strategia de securitate

Aceasta înseamnă că, deși Netanyahu a schimbat într-adevăr peisajul politic al Orientului Mijlociu, războaiele sale au făcut, probabil, ca Israelul să fie mai puțin, și nu mai mult, în siguranță.

Criticile la adresa modului în care Netanyahu a gestionat aceste războaie au luat amploare, politicianul din opoziție Yair Golan declarând: Netanyahu a mințit. A promis o victorie istorică și securitate pentru generații întregi, iar în realitate am avut parte de unul dintre cele mai grave eșecuri strategice pe care le-a cunoscut vreodată Israelul.

Netanyahu are nevoie de succese militare continue în Liban pentru a-și susține narațiunea conform căreia face Israelul mai sigur prin înfrângerea dușmanilor săi.

Interesele electorale din SUA

Președintele SUA, Donald Trump, se confruntă cu un context politic intern nefavorabil. Alegerile de la jumătatea mandatului se apropie. Trump are nevoie de încheierea unui război nepopular. El dorește o narațiune politică pozitivă. Astfel, evită riscul de a pierde controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului.

Trump nu dorește ca atitudinea agresivă a Israelului să îngreuneze negocierile cu Iranul. Aceste discuții sunt deja tensionate. La rândul lor, iranienii cer încetarea războiului din Liban. Ei condiționează negocierile de retragerea Israelului din sudul Libanului. Din acest motiv, Iranul a închis din nou strâmtoarea vitală Hormuz. Decizia vine după ce Israelul a bombardat Libanul în weekend.

Israelul și SUA sunt aliați, dar relația nu este de egalitate. SUA este o mare putere. Nevoile și aspirațiile sale geopolitice le vor eclipsa mereu pe cele ale Israelului. În acest context, Israelul rămâne o putere medie.

Dilema diplomatică formulată de opoziție

Prin urmare, după cum afirmă Yair Lapid, candidat la funcția de prim-ministru, Netanyahu se confruntă „fie cu o confruntare directă și distructivă cu cel mai mare aliat al nostru, fie cu o renunțare supusă la interesele israeliene”.

O dovadă a cât de tensionată este relația dintre Trump și Netanyahu a apărut chiar înainte ca președintele să semneze Memorandumul de înțelegere (MoU) cu Iranul. Trump l-a mustrat pe Netanyahu pentru că a ordonat bombardarea unor ținte ale Hezbollahului în sudul Beirutului. Ulterior, el a sugerat că Siria s-ar descurca mai bine în lupta împotriva Hezbollahului, afirmând: Nu sunt mulțumit de modul în care Israelul s-a comportat față de Liban și față de Hezbollah. Situația se prelungește la nesfârșit și aruncă o lumină negativă asupra marelui acord, și anume acordul cu Iranul.

Reacția miniștrilor din cabinetul de la Tel Aviv

În ciuda frustrărilor președintelui, miniștrii israelieni de rang înalt au ripostat. Ministrul Securității Naționale, Ben Gvir, a declarat: Prim-ministrul ar fi trebuit să-i spună președintelui Trump: Vă apreciem, dar Israelul este un stat suveran și independent care nu poate accepta consolidarea, sau chiar existența, unei organizații teroriste la granițe.

Ca răspuns, vicepreședintele SUA, JD Vance, a afirmat fără menajamente că criticii israelieni ai acordului SUA-Iran „trebuie să se trezească la realitate și să conștientizeze situația în care se află țara”.

Dependența financiară, militară și juridică de SUA

Cu alte cuvinte, Israelul are nevoie de SUA mai mult decât SUA are nevoie de Israel. Israelul se bazează pe sprijinul financiar și militar al SUA pentru securitatea sa, cei doi aliați semnând recent un memorandum de înțelegere care garantează că SUA va acorda Israelului 3,8 miliarde de dolari pe an, inclusiv 500 de milioane de dolari pentru apărarea antirachetă.

Israelul are nevoie, de asemenea, de sprijinul diplomatic continuu al SUA pentru a se proteja de eventualele sancțiuni viitoare ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (CSNU). Acestea ar putea rezulta din anchetele paralele desfășurate de Curtea Internațională de Justiție (CIJ) și de Curtea Penală Internațională (CPI) cu privire la acuzațiile aduse Israelului de comitere a genocidului, a crimelor de război și a crimelor împotriva umanității în războaiele sale împotriva Hamas și Hezbollah.

Situația din Liban rămâne extrem de instabilă, poporul israelian urmează să voteze înainte de luna octombrie, iar SUA finalizează un acord cu Iranul care va fi probabil contrar intereselor Israelului. Întrebarea care se pune acum este ce va face Israelul în această privântă.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.

Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!