Conflictul aflat în desfășurare în strâmtoarea Ormuz a dus la creșterea prețurilor combustibililor fosili. Oamenii din întreaga lume încep deja să simtă efectele în propriile buzunare.
Informațiile, apărute la începutul lunii mai, despre un posibil memorandum pentru începerea negocierilor care ar putea pune capăt războiului au provocat reacții imediate.
Ole Gunnar Austvik, profesor emerit de economie politică și economie petrolieră la Universitatea Inland din Norvegia, citat de VG, spune că există speranțe pentru o soluție, însă nimeni nu poate fi sigur de rezultat.
„Nimeni nu știe cu adevărat ce se va întâmpla pe baza unor astfel de mesaje, pentru că am mai auzit de multe ori astfel de lucruri.”
Lipsa unei certitudini
Prețul petrolului a scăzut după apariția informațiilor. „Dar nu cred că vom vedea schimbări majore până când piața nu va considera că există ceva concret și de încredere”, spune Austvik.
Roger Hammersland specialist în macroeconomie, are și el îndoieli: „Este posibil ca piața să acorde prea multă importanță semnalelor venite din America și Israel. Din câte înțeleg, zvonurile despre acest acord provin dintr-un articol publicat de Axios. Oamenii ar trebui să fie precauți înainte să creadă totul; și Iranul joacă un rol important în această situație”
Un acord cert și de durată este de natură a avea impact, dar „multă infrastructură a fost deja distrusă, iar reconstrucția necesită timp”, explică acesta.
Miza ar putea fi și una politică
Austvik susține că nu este exclus ca Iranul să prelungească tensiunile pentru a influența alegerile din Congresul SUA din această toamnă.
Chiar dacă Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă prețurile petrolului ar putea rămâne mai ridicate decât înainte de război pentru restul anului. „S-a creat acum un nivel de incertitudine care ar putea persista ani întregi. Nu există nicio garanție că prețurile vor reveni la 60–70 de dolari pe baril în următorii ani.”
Efectele se vor simți în întreaga economie
Dacă conflictul continuă și prețurile petrolului rămân ridicate, oamenii vor începe să simtă tot mai mult impactul financiar. Austvik spune că efectele sunt deja vizibile, deși situația nu reprezintă încă o criză.
El avertizează că cele mai afectate vor fi categoriile vulnerabile, atât la nivel local, cât și global. Închiderea Strâmtorii Ormuz reduce cantitatea de petrol, gaze și îngrășăminte care ajunge pe piață, ceea ce duce la creșteri de prețuri la nivel mondial.
Consecințele unui conflict pe termen lung
Aproximativ 20% din petrolul mondial trece prin această strâmtoare, alături de volume importante de gaze naturale lichefiate și îngrășăminte.
„Asta ar putea avea consecințe majore. Am putea vedea chiar penurii fizice de petrol și gaze. Într-o asemenea situație, prețurile ar putea exploda”, avertizează Hammersland.
Prețul petrolului este în prezent de aproximativ 100 de dolari pe baril. Dacă nu se ajunge la un acord și ostilitățile continuă, petrolul ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril.
„Am vedea atunci prețuri și mai mari la energie, presiuni inflaționiste mult mai puternice și, cel mai probabil, noi majorări de dobândă”, explică econimistul.
Ar putea economia globală să intre în criză?
„Depinde de modul în care are loc închiderea”, spune Ole Gunnar Austvik. „Dacă este doar o blocadă politică, așa cum se întâmplă acum, atunci situația poate fi în cele din urmă rezolvată, chiar dacă reluarea operațiunilor necesită timp. Scenariul cu adevărat grav este dacă începe distrugerea infrastructurii.”
Cu alte cuvinte, dacă instalațiile petroliere și infrastructura maritimă sunt bombardate. Asta ar elimina o parte semnificativă din capacitatea globală de producție pentru mulți ani.
Una dintre temeri este că războiul s-ar putea extinde spre strâmtoarea Bab el-Mandeb, la intrarea în Marea Roșie. La celălalt capăt se află Canalul Suez, extrem de important pentru comerțul mondial.
„Dacă lucrurile scapă complet de sub control, ceea ce este posibil, atunci apare marea criză”, avertizează el.
