Serviciile publice nu țin pasul cu tehnologia. Peste 80% dintre români sunt de părere că statul a rămas în urmă cu digitalizarea

Cercetarea AtlasIntel, desfășurată în perioada 17–21 iunie 2026 pe un eșantion de 2.002 persoane, reprezintă al treilea pas al unui studiu început la finalul anului trecut. Potrivit datelor, 75,4% dintre respondenți consideră că digitalizarea are un impact pozitiv sau foarte pozitiv asupra societății. Procentul este apropiat de cel înregistrat în primăvară. Ceea ce arată că încrederea în avantajele tehnologiei s-a menținut. Pentru majoritatea participanților la studiu, digitalizarea înseamnă proceduri mai rapide, mai puțină birocrație și reducerea timpului pierdut la ghișee.

Chiar și așa, percepția asupra modului în care statul implementează aceste schimbări este mult mai critică. 81,6% dintre cei chestionați spun că procesul de digitalizare a administrației publice avansează prea încet. Deși există o ușoară îmbunătățire față de finalul anului 2025, doar o mică parte dintre români consideră că instituțiile publice sunt suficient de digitalizate în prezent.

Românii și digitalizarea

Studiul evidențiază și o schimbare clară în comportamentul cetățenilor. Mulți preferă din ce în ce mai mult serviciile publice disponibile online. Aproape opt din zece respondenți sunt de acord cu eliminarea obligației de a se prezenta fizic la ghișeu atunci când procedurile pot fi rezolvate prin internet.

Preferința este vizibilă și în situații concrete. Pentru programările la spitalele de stat, 88% dintre participanți spun că ar alege varianta online. Iar peste 80% ar prefera să obțină prin internet documente de la primărie sau să își plătească taxele și impozitele, fără deplasări și fără cozi.

Există însă și domenii în care românii rămân atașați experienței clasice. În cazul cumpărării bunurilor de folosință îndelungată, precum electrocasnicele sau mobilierul, cei mai mulți spun că preferă în continuare să vadă produsul înainte de a-l achiziționa.

Cu ce provocări vine digitalizarea?

În privința provocărilor aduse de digitalizare, studiul arată că principalele îngrijorări s-au schimbat. În urmă cu câteva luni oamenii se temeau în special de efectele tehnologiei asupra locurilor de muncă. Dar acum, cea mai mare preocupare este siguranța datelor personale. Peste jumătate dintre respondenți consideră că accesul neautorizat la informațiile personale reprezintă cel mai important risc asociat extinderii serviciilor digitale.

Raportul atrage atenția și asupra unui alt obstacol important, anume nivelul redus al competențelor digitale. Potrivit datelor Comisiei Europene, doar aproximativ o treime dintre români dețin competențe digitale de bază. Totuși, cercetarea arată că percepția oamenilor asupra propriilor cunoștințe s-a îmbunătățit în ultimul an. Numărul celor care spun că au abilități digitale reduse este în scădere.

Diferențele dintre români

În același timp, diferențele dintre generații și dintre mediul urban și cel rural rămân foarte mari. Aproape toți tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani folosesc servicii publice digitale. În timp ce în rândul persoanelor de peste 70 de ani procentul coboară la aproximativ 48%. Utilizarea acestor servicii este, de asemenea, mult mai răspândită în orașe decât în mediul rural, unde accesul la tehnologie și competențele digitale sunt, în general, mai reduse.

Concluziile studiului arată că românii nu mai pun sub semnul întrebării utilitatea digitalizării. Ei așteaptă ca aceasta să fie aplicată mai rapid și mai eficient.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!