Un nou studiu ASE arată cum spitalele publice primesc mai mulți bani de la CNAS decât cele private pentru aceleași servicii medicale

Studiul analizează modul în care sunt colectate și cheltuite resursele sistemului de sănătate. Raportul arată că, în cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile provenite de la CNAS sunt reprezentate de influențele salariale. Acestea sunt acordate printr-un mecanism distinct de plata serviciilor medicale și sunt independente de volumul serviciilor prestate.

Potrivit autorilor studiului, mecanismul creează o diferență între furnizorii publici și cei privați. Deoarece spitalele private nu beneficiază de aceste transferuri. Astfel, pentru aceleași servicii medicale, spitalele publice ajung să primească o finanțare totală mai mare.

În 2025, transferurile din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) destinate influențelor salariale din spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei. Suma a fost mai mare decât cele 14,87 miliarde de lei decontate pentru serviciile medicale din spitalele publice.

Studiul arată, de asemenea, că valoarea acestor transferuri a crescut independent de volumul serviciilor prestate și nu este legată de performanța sau activitatea medicală. În același timp, datele evidențiază contribuția sectorului privat la capacitatea de îngrijire. În 2025, spitalele private au realizat 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, reprezentând aproape 40% din totalul național.

Cristian Hotoboc, PALMED: „Sectorul public și cel privat sunt complementare”

„Sectorul public și cel privat sunt complementare. Avem nevoie ca ambele să performeze. Dar performanța este stimulată atunci când există o competiție corectă, iar asta presupune reguli unitare. Furnizorii trebuie să concureze prin calitate, eficiență și capacitatea de a răspunde nevoilor pacienților, nu prin accesul la mecanisme diferite de finanțare”, a declarat Cristian Hotoboc, președintele PALMED, la evenimentul de lansare a studiului.

Cristian Hotoboc a atras atenția și asupra faptului că rezultatele analizelor și dezbaterilor din domeniu trebuie urmate de măsuri concrete. „E bine că există studii, e bine că se realizează dezbateri și mese rotunde, dar acestea trebuie urmate de acțiune. Îmbătrânim la masa dezbaterilor așteptând măsurile care să asigure stabilitate și predictibilitate. Iar când ajungem la concluzii, de prea multe ori o luăm de la capăt pentru că se schimbă guvernul”, a mai spus președintele PALMED.

Tarifele CNAS nu acoperă costul real al serviciilor

Studiul analizează și problema tarifelor decontate de CNAS pentru serviciile spitalicești. Potrivit raportului, acestea nu acoperă în prezent costul real al îngrijirilor medicale, nici în sectorul public, nici în cel privat. Diferența este că, în cazul spitalelor publice, deficitul este compensat prin influențe salariale și alte surse suplimentare de finanțare. Furnizorii privați nu beneficiază de aceleași mecanisme.

Potrivit studiului, această diferență de finanțare are efecte și asupra pacienților. Insuficiența tarifelor și lipsa unor mecanisme suplimentare de finanțare în sectorul privat explică, cel puțin parțial, necesitatea contribuției personale achitate de pacient pentru acoperirea diferenței dintre suma decontată de CNAS și costul serviciului medical.

Autorii studiului propun recalcularea tarifelor decontate pentru serviciile spitalicești. Astfel încât acestea să includă costul real al serviciului, inclusiv componenta salarială. În paralel, raportul propune eliminarea graduală a mecanismului separat al influențelor salariale, într-o perioadă de tranziție de 3-4 ani.

PALMED susține principiul unei finanțări transparente, construite pornind de la costul real al serviciului medical și aplicate după aceleași reguli furnizorilor aflați în relație contractuală cu CNAS. Această abordare se regăsește și în concluziile studiului, care indică drept principiu de bază al unui sistem de asigurări de sănătate neutralitatea față de furnizor: aceeași plată pentru același serviciu, indiferent de natura juridică a celui care îl furnizează.

„Cerem ca finanțarea să reflecte costul real al serviciului medical și să respecte aceleași principii, indiferent cine îl furnizează. Sectorul public și cel privat trebuie să concureze prin calitate, eficiență și rezultate. Câștigătorul unei astfel de competiții trebuie să fie pacientul”, a concluzionat Cristian Hotoboc.

Studiul propune și măsurarea eficienței

Raportul atrage atenția că evoluția cheltuielilor din perioada 2023-2025 trebuie analizată împreună cu serviciile furnizate și rezultatele obținute pentru pacienți. Astfel, o evaluare completă a performanței sistemului medical ar trebui să urmărească nu doar cât cheltuiește fiecare furnizor, ci și ce rezultate sunt obținute cu aceste resurse.

Printre indicatorii propuși pentru o astfel de evaluare se numără timpul de așteptare, accesul teritorial la servicii medicale, costul raportat la complexitatea cazurilor, calitatea îngrijirilor, rezultatele clinice și experiența pacienților.

Potrivit studiului, acestea ar trebui să devină criterii prin care contribuția furnizorilor este evaluată comparabil și transparent, astfel încât performanța sistemului de sănătate să fie măsurată nu doar prin resursele cheltuite, ci și prin accesul pacienților la servicii, calitatea îngrijirilor și rezultatele obținute.