I-ai spus secretele lui ChatGPT? Conversațiile private cu AI ajung tot mai des în instanță

Milioanele de întrebări pe care americanii le adresează zilnic chatboților de inteligență artificială rămân, în general, între utilizatori și interlocutorii lor digitali. În cazul lui R.K.C., însă, întrebarea și alte conversații personale purtate cu ChatGPT au ajuns în dosarul public al unui proces.

Avocații apărării au introdus aceste conversații în cadrul unui proces intentat în 2023 de adolescent împotriva Meta, Snapchat, TikTok și YouTube. R.K.C. susținea că aplicațiile companiilor i-au provocat, de-a lungul mai multor ani, dependență de rețelele sociale și probleme de sănătate mintală.

Până la sfârșitul lunii iulie, avocații lui R.K.C. au ajuns la o înțelegere cu Snap, TikTok și YouTube. Totodată, au renunțat la procesul împotriva Meta. Printre motive s-au numărat și îngrijorările privind capacitatea adolescentului de a trece printr-un „proces epuizant, desfășurat timp de mai multe săptămâni”.

Companiile au negat acuzațiile formulate de adolescent. Snap, proprietarul Snapchat, a refuzat să comenteze. Meta, TikTok și YouTube nu au răspuns solicitărilor de comentarii, notează The Washington Post.

Conversațiile cu chatboții ajung tot mai des în instanță

R.K.C. este unul dintre numărul tot mai mare de americani ale căror conversații private cu chatboți de inteligență artificială au devenit publice în cadrul unor procese.

Tot mai mulți oameni folosesc inteligența artificială pentru probleme legate de serviciu, sănătate sau viața personală. Astfel, operatorii chatboților ajung să gestioneze cantități tot mai mari de date personale și intime.

Aceste informații pot fi solicitate de autoritățile de aplicare a legii. Ele pot fi cerute și de companii sau de alte părți implicate în litigii civile.

The Washington Post a realizat o analiză pe baza documentelor publice și a informațiilor apărute în presa locală. Agenția a identificat 12 procese în care conversațiile cu chatboți au fost menționate în ultimii doi ani.

Este însă dificil de stabilit cât de des ajung, în general, conversațiile cu inteligența artificială în anchete sau proceduri judiciare. Poliția și părțile implicate în procesele civile nu sunt obligate să prezinte în instanță toate probele pe care le obțin.

„Un adolescent poate scrie lucruri pe care nu le-ar spune nimănui”

Morgan & Morgan este una dintre firmele de avocatură care l-au reprezentat pe R.K.C.. Mike Morgan, partener la firmă, a atras atenția asupra riscurilor pentru utilizatorii foarte tineri.

„Un adolescent de 15 ani poate scrie unui chatbot lucruri pe care nu le-ar spune unui terapeut, unui părinte sau unui prieten și poate face acest lucru fără să realizeze că acele conversații ar putea ajunge în raportul unui expert al apărării”, a declarat Morgan.

Avocatul a precizat că jurnalele de conversații ale adolescentului cu ChatGPT „nu au avut nicio legătură” cu modul în care s-a încheiat procesul. R.K.C. urma să împlinească 16 ani la sfârșitul lunii august.

Chatboții pot ajunge și la autorități

În unele situații, companiile care operează sisteme de inteligență artificială au raportat utilizatori către FBI. Aceste sesizări au dus la anchete penale și, în cel puțin un caz, la o condamnare.

În luna mai, FBI-ul a alertat poliția din comitatul Palm Beach, Florida. Agenția a fost contactată de OpenAI, compania care a creat ChatGPT. Un utilizator i-a transmis în mod repetat chatbotului, începând din luna martie, că intenționează să își violeze și să își ucidă fosta iubită, potrivit unei declarații depuse la poliție.

Utilizatorul este identificat în documentele judiciare drept Darren Zhou. El ar fi petrecut mai multe luni descriind modul în care intenționa să îi facă rău fostei sale partenere.

Printre planurile descrise se număra și așteptarea în apropierea mașinii femeii, până când aceasta s-ar fi întors de la antrenamentele de volei, pentru a o împușca. Zhou ar fi spus, de asemenea, chatbotului că intenționează să își facă rău, potrivit documentelor.

Mesajele către ChatGPT au fost folosite în anchetă

Poliția locală a identificat femeia pe baza informațiilor transmise de FBI. Ulterior, anchetatorii au aflat că Zhou îi trimitea mesaje anonime încă de la despărțirea celor doi. Printre acestea se numărau mesaje precum „Abia aștept să te miros”, potrivit documentelor depuse în instanță.

Zhou a fost arestat în luna mai. El a fost acuzat de hărțuire și amenințări transmise electronic. Cea de-a doua condamnare s-a realizat în baza mesajelor trimise fostei iubite și conversațiilor purtate cu ChatGPT.

Poliția a susținut în documentele judiciare că discuțiile cu chatbotul au întărit credibilitatea amenințărilor.

Zhou a pledat vinovat în această lună. El a fost condamnat la opt ani de supraveghere judiciară. Avocatul său a refuzat să comenteze cazul.

OpenAI verifică discuțiile pentru posibile amenințări

OpenAI a precizat că folosește programe informatice pentru a analiza conversațiile și pentru a identifica semne ale unui comportament periculos. Convorbirile pot fi ulterior trimise spre analiză unor evaluatori umani.

Dacă un evaluator ajunge la concluzia că o conversație indică „un risc iminent și credibil de vătămare a altor persoane”, cazul poate fi raportat autorităților, a precizat compania într-o postare publicată pe blog în aprilie.

Un purtător de cuvânt al OpenAI a refuzat să precizeze de câte ori compania a sesizat poliția cu privire la utilizatori.

The Washington Post are un parteneriat de conținut cu OpenAI. Caracterul personalizat al discuțiilor cu chatboții creează o atmosferă de intimitate. Acest lucru îi încurajează pe utilizatori să ofere informații fără rețineri. Din acest motiv, jurnalele păstrate de companiile de inteligență artificială pot conține informații mai bogate decât formele tradiționale de probe digitale, precum istoricul căutărilor online, spun experții în drept.

„Nu este vorba doar despre întrebare. Contează întregul prompt, informațiile de context pe care le-ai oferit și schimbul de mesaje care urmează. Nu mai trebuie să ghicești care era procesul tău de gândire sau ce intenționai. Totul este foarte clar. Dacă există vreodată o fereastră către suflet, care să dezvăluie lucrurile cele mai intime din viața unei persoane, aceasta pare să fie una dintre ele”, a declarat Michael Price, director pentru litigii în cadrul Fourth Amendment Center al National Association of Criminal Defense Lawyers.

„Există vreo posibilitate să afle că am fost eu?”

Datele publicate de OpenAI arată că solicitările venite din partea autorităților și a instituțiilor de aplicare a legii pentru obținerea datelor utilizatorilor sunt în creștere rapidă.

În a doua jumătate a anului 2025, compania a dezvăluit informații provenite din peste 80 de conturi. Numărul este de peste patru ori mai mare decât cel raportat în aceeași perioadă a anului precedent. În dosarele penale, însă, conversațiile cu chatboții ajung adesea la dispoziția anchetatorilor după ce persoana vizată le permite accesul la acestea, explică Michael Price. Potrivit acestuia, polițiștii le cer uneori suspecților să își deblocheze telefonul în timpul audierilor sau după arestare. Mulți acceptă, iar astfel oamenii legii pot verifica aplicațiile instalate și conținutul acestora.

În general, al Patrulea Amendament al Constituției SUA protejează cetățenii împotriva perchezițiilor și confiscărilor nejustificate. Acesta le oferă, în principiu, dreptul de a refuza verificarea conținutului telefonului în lipsa unui mandat.

„Răspunsul scurt este că cei mai mulți oameni își dau acordul. Nu ar trebui să o facă, dar o fac”, a spus Price.

Un student și-a întrebat chatbotul cât de gravă este situația

În septembrie 2025, poliția din Springfield, Missouri, l-a trezit pe Ryan Schaefer. Pe atunci, el era student la Missouri State University, potrivit unui mandat de arestare și unui raport al poliției.

Tânărul era suspectat că avariase 17 mașini într-o parcare a campusului. Faptele ar fi avut loc în timpul nopții, în luna precedentă, potrivit raportului. După sosirea polițiștilor, Schaefer a fost de acord ca aceștia să îi verifice telefonul.

În jurul orei 3:47 dimineața, în noaptea incidentului, tânărul i-a scris lui ChatGPT. „Cât de rău am dat-o în bară, frate? Ce se întâmplă dacă am distrus chestia aia din mai multe mașini?”, a scris tânărul.

Ulterior, el a întrebat chatbotul dacă exista vreo posibilitate ca autoritățile să afle că el era responsabil. Schaefer a fost arestat câteva zile mai târziu. Declarațiile din conversația cu ChatGPT au fost menționate în raportul poliției și în mandatul de arestare.

Ulterior, tânărul a pledat vinovat pentru distrugere de bunuri, infracțiune calificată drept delict grav. În luna iulie, un judecător al comitatului l-a condamnat la cinci ani de supraveghere judiciară.

Adam Woody, unul dintre avocații lui Schaefer, a spus că situația clientului său nu reprezintă o excepție. „Ceea ce demonstrează aceste conversații este că ele oferă o perspectivă intimă asupra unei persoane. Sunt gândurile și sentimentele pe care individul crede că nu le va vedea nimeni”, a declarat avocatul.

Conversațiile cu AI pot apărea și în procese civile

Conversațiile cu chatboții pot fi folosite și în litigii civile. Acestea pot fi obținute în etapa de administrare și dezvăluire a probelor, cunoscută drept „discovery”. Procedura permite, în anumite situații, verificarea pe scară largă a dispozitivelor persoanelor implicate într-un proces.

Un astfel de caz a avut loc anul trecut în Michigan. Un avocat care reprezenta un agent de vânzări din industria anvelopelor, dat în judecată de fostul angajator, a oferit acces la toate dispozitivele clientului său. Gestul a fost prezentat drept o dovadă de transparență, după mai multe luni de proceduri de administrare a probelor, potrivit documentelor judiciare.

Fostul angajator susținea că agentul își contactase clienții după ce plecase din companie pentru a lucra la un concurent.

Compania a atras atenția asupra unei conversații în care bărbatul îl întrebase pe ChatGPT dacă furnizorul său de e-mail putea recupera mesaje șterse.

„Am șters acum un an un e-mail din contul meu Yahoo. Îl mai poate recupera Yahoo?”, l-a întrebat acesta pe chatbot, potrivit documentelor depuse în instanță.

Într-un mesaj ulterior, el a vrut să afle dacă Yahoo ar mai putea recupera e-mailul chiar și în cazul unei citații emise de instanță.

Conversația cu ChatGPT, folosită împotriva unui angajat

Fostul angajator a susținut în instanță că discuția cu chatbotul contrazicea afirmațiile agentului de vânzări. Acesta susținea că nu semnase electronic un acord de neconcurență în perioada în care lucrase pentru companie.

Compania a mai afirmat că discuțiile cu ChatGPT, purtate după începerea procesului, sugerau că bărbatul ar fi încercat să modifice sau să ascundă probe.

În luna august, un judecător a obligat compania să plătească o sumă de bani, care nu a fost făcută publică, pentru onorariile avocaților și munca suplimentară generată de comportamentul agentului de vânzări. Judecătoarea a considerat că acesta reprezenta o „dovadă convingătoare” că informațiile au fost ascunse în mod intenționat.

Judecătoarea a permis continuarea procesului și desfășurarea unor noi proceduri de descoperire a probelor. Avocații ambelor părți au refuzat să comenteze.

Conversațiile cu AI nu beneficiază de protecție juridică

Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a susținut că discuțiile cu chatboturile ar trebui să beneficieze de protecții juridice speciale, similare celor aplicabile conversațiilor dintre clienți și avocații lor.

„Dacă discutați cu un medic despre istoricul dumneavoastră medical sau cu un avocat despre o situație juridică, am decis că este în interesul societății ca aceste informații să fie confidențiale și să beneficieze de un nivel mai ridicat de protecție”, a scris el anul trecut. „Considerăm că același nivel de protecție trebuie să se aplice și conversațiilor cu AI, la care oamenii apelează tot mai mult pentru întrebări sensibile și probleme personale.”

În prezent, conversațiile cu chatboturile nu beneficiază de astfel de protecții, a declarat Laura Abelson, profesoară de drept la Southern Methodist University și specialistă în regulile privind probele. „Într-un spațiu nereglementat, este foarte puțin probabil ca vreo instanță să considere că aceste comunicări sunt protejate de confidențialitate”, a spus ea.

Un judecător a respins protecția pentru conversațiile cu Claude

Aceasta a fost și concluzia unui judecător federal din New York, care s-a pronunțat în februarie într-un caz ce îl viza pe un director din sectorul financiar. După ce a aflat că face obiectul unei anchete penale federale pentru fraudă, acesta a consultat modelul AI Claude cu privire la posibile strategii de apărare.

Directorul, Bradley Heppner, a susținut că procurorii nu ar trebui să poată examina conversațiile, obținute de pe dispozitivele sale în cadrul unui mandat de percheziție mai amplu, deoarece acestea ar fi trebuit să fie protejate de confidențialitate, potrivit deciziei judecătorului.

Instanța a respins însă argumentul. Protecțiile aplicabile conversațiilor dintre clienți și avocații acestora nu se extind și asupra discuțiilor cu Claude. Modelul AI nu este avocat, iar avocații lui Heppner nu i-au cerut să discute cu chatbotul.

În luna mai, Heppner a fost condamnat pentru fraudă cu valori mobiliare și fraudă electronică, printre alte acuzații. Avocații săi nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Când companiile AI alertează autoritățile

În câteva cazuri penale cunoscute public, companiile care dezvoltă inteligență artificială au decis să transmită autorităților informații despre ceea ce utilizatorii le-au spus chatboturilor.

Pe lângă cazul de hărțuire din Florida, OpenAI a informat FBI-ul la începutul acestui an despre un bărbat din Brazilia care i-ar fi spus chatbotului că intenționează să angajeze un asasin pentru a-l ucide pe el și pe fiul său în vârstă de 8 ani.

FBI-ul a transmis informațiile autorităților braziliene, care l-au arestat pe bărbat, potrivit unui articol al BBC. OpenAI a refuzat să comenteze incidentul.

După sinuciderile unor utilizatori intensivi ai ChatGPT și atacurile armate comise de alți utilizatori în Canada și Florida, OpenAI a anunțat că va adopta o abordare mai activă în identificarea și raportarea către autorități a conversațiilor potențial periculoase.

În septembrie 2025, compania a introdus controale parentale, după moartea prin sinucidere a lui Adam Raine, în vârstă de 16 ani, care discutase cu ChatGPT despre planurile sale de a-și face rău.

OpenAI, vizată de procese și investigații

În Florida, autoritățile statului au dat în judecată OpenAI și au deschis o anchetă penală împotriva companiei. OpenAI a fost, de asemenea, dată în judecată de familiile victimelor atacurilor armate din Florida și Canada. Acestea au susținut că firma nu a implementat măsuri de siguranță adecvate.

OpenAI a suspendat contul presupusului autor al atacului armat în masă din februarie, din Tumbler Ridge, Columbia Britanică, după ce acesta a încălcat politicile companiei. Compania a refuzat însă să transmită autorităților canadiene conversațiile purtate de acesta cu chatbotul. Ulterior, Sam Altman și-a cerut scuze pentru faptul că autoritățile nu au fost alertate.

Și presupusul autor al atacului armat de la Florida State University, în care au fost ucise două persoane, discutase cu ChatGPT despre posibilitatea unui atac armat în masă.

OpenAI a susținut că nu este responsabilă pentru cazul de la Florida State University și că are o „politică de toleranță zero” în ceea ce privește folosirea instrumentelor sale pentru comiterea de acte de violență.

Conversațiile cu AI ar putea deveni tot mai des probe în instanță

Pe măsură ce inteligența artificială devine o parte tot mai importantă a vieții de zi cu zi, este probabil ca utilizarea conversațiilor cu chatboturile ca probe în anchete și procese să devină tot mai frecventă.

Sondajele și datele furnizate de companii arată că tot mai mulți oameni apelează la chatboturi pentru întrebări personale. În același timp, agenții AI care pot acționa în numele utilizatorilor și care necesită acces la cantități mai mari de date devin tot mai populari.

Chatboturile sunt „doar vârful aisbergului”, a declarat Andrew Ferguson, profesor de drept la George Washington University și autorul unei cărți despre supravegherea digitală. El se așteaptă ca inteligența artificială să permită examinarea digitală a unor părți mult mai vaste din viața oamenilor.

„Întreaga voastră lume va fi acum disponibilă poliției”, a spus Ferguson.