Un moment important pentru infrastructura medicală din România a avut loc luni la Târgu Mureș. Prim-ministrul demis Ilie Bolojan a participat la recepția noului Centru chirurgical cardiovascular din cadrul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant. Evenimentul a marcat inaugurarea unei investiții strategice pentru sistemul sanitar național. Oficialul guvernamental a subliniat că această zi coincide cu închiderea oficială a implementării finanțărilor europene alocate prin PNRR.
„Marcăm astăzi la Târgu Mureș două aspecte importante pentru medicina din România. În primul rând, recepția acestui Centru de Chirurgie Cardiovasculară. Dar, nu în ultimul rând, marcăm și închiderea programului PNRR pe domeniul de sănătate și pe celelalte domenii. Azi fiind ultima zi a acestui program. Unul din proiectele finanțate din fonduri europene pe care le-a primit România fiind și acest centru pe care îl veți folosi dumneavoastră în Târgu Mureș”, a declarat Ilie Bolojan.
Inaugurarea Centrului chirurgical cardiovascular și închiderea PNRR
Prezența premierului demis în județul Mureș a reprezentat un omagiu adus comunității academice și cadrelor medicale din regiune. Șeful executivului a subliniat contribuția esențială pe care școala medicală locală o are în formarea generațiilor de specialiști. Aceştia din urm profesează în întreaga țară.
„Sunt aici în semn de respect pentru ceea ce înseamnă acest oraș, pentru medicina românească și pentru România. În primul rând, în semn de respect pentru școala de medicină de aici. Respect pentru miile de studenți care au fost pregătiți de-a lungul anilor și care tratează pacienții în toată România și de care beneficiază miile de oameni cu probleme de sănătate. De asemenea, sunt aici în semn de respect pentru elita medicală din Târgu Mureș. Pentru oameni care atunci când ai probleme grave în Transilvania, știi că poți să-i apelezi. Știi că poți să vii aici și să beneficiezi de servicii medicale de cea mai bună calitate. Târgu Mureșul este unul dintre cele mai importante centre medicale de elită din România și am tot respectul pentru profesioniștii de aici”, a declarat Ilie Bolojan.
Depăşirea blocajelor
Finalizarea acestui obiectiv sanitar a necesitat o mobilizare intensă din partea tuturor instituțiilor implicate. Depășirea blocajelor birocratice a fost posibilă doar printr-o colaborare strânsă. Aceasta a avut loc între corpul managerial, echipele tehnice și reprezentanții autorităților locale.
„Această investiție importantă a ajuns la final printr-un efort deosebit. Şi știind ceea ce s-a întâmplat cu alte investiții din PNRR care n-au putut fi finalizate, deși poate au început în același timp, se cuvine să le mulțumesc tuturor celor care, într-o formă sau alta, de la ideea acestui proiect și până la stadiul în care îl vedem astăzi, au participat, au susținut și au ajuns în acest stadiu final. Și pentru că la un astfel de proiect, inevitabil apar blocaje, întârzieri, complicații, cred că e un rezultat de echipă care înseamnă managementul instituției, echipele de proiect, constructori, proiectanți, Ministerul Sănătății, autorități locale, sprijin din toate părțile. Și aşa se întâmplă când oamenii lucrează împreună și reușesc să finalizeze proiecte”, a menționat Ilie Bolojan.
Reducerea bugetului alocat sănătății și lecțiile învățate pentru viitor
Analiza implementării fondurilor europene relevă o serie de modificări substanțiale aduse alocărilor inițiale destinate domeniului sanitar. Premierul demis a explicat că sumele prevăzute inițial pentru spitale au suferit ajustări succesive pe parcursul anilor de implementare.
„Este un final de program PNRR, așa cum spuneam, și aici trebuie să tragem niște lecții pentru noi. Nu neapărat pentru zona de sănătate, dar gândiți-vă că la sănătate am început cu un buget din PNRR de peste două miliarde de euro și prin reduceri succesive am ajuns la puțin peste un miliard de euro. Ceea ce înseamnă că banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumați. Și asta înseamnă că de la 19 spitale câte am avut și după ce s-a reașezat PNRR-ul în 2023, am ajuns să fim în situația să finalizăm practic opt. Ceea ce înseamnă că celelalte au fost transferate pe alte finanțări sau din fondurile europene de coeziune sau din bugetele naționale. Dar asta înseamnă niște ani de întârziere. Sunt niște ani în care pacienți din toată țara, medici, profesioniști din sănătate nu au condiții la fel de bune pentru a se trata și sunt niște ani pe care i-am pierdut practic”, a precizat Ilie Bolojan.
„E vorba de a lua decizii strategice cu rapiditate întotdeauna”
Reprezentantul Guvernului consideră că este nevoie de o regândire profundă a mecanismelor administrative. Asta pentru a evita astfel de întârzieri majore în viitoarele proiecte de infrastructură publică. Simplificarea reglementărilor legislative reprezintă o condiție obligatorie pentru eficiența viitoarelor investiții.
„Și aici e vorba de a lua decizii strategice cu rapiditate întotdeauna. Aici este vorba de a simplifica proceduri de licitație, de a simplifica proceduri de autorizare, de a avea profesioniști care administrează astfel de proiecte, de a face parteneriate cu autoritățile locale, pentru că peste tot unde s-a făcut asta avem rezultate. Iar acolo unde, din păcate, am întârziat aceste proiecte, așa cum am spus, nu le vedem astăzi. Ci le vom vedea din alte resurse în anii următori. Pentru a putea însă închide aceste proiecte a fost nevoie de un efort important în această perioadă. Și cum de multe ori facem noi și nu întotdeauna este bine, tragem tare pe ultima sută de metri, și în această perioadă am reușit să deblocăm finanțări, să reașezăm linii de credite, să trecem peste aspectele birocratice”, a adăugat Ilie Bolojan.
