Scădere drastică a deficitului bugetar, care a ajuns la 2,34% din PIB după primele 7 luni. România reduce din pierderi, dar plătește tot mai mult pentru datoria publică

Deficitul bugetar este mai mic, datoria publică mai scumpă și investițiile publice mai mari. Acesta este paradoxul execuției bugetare după primele șapte luni din 2026. România a redus considerabil dezechilibrul fiscal, dar factura finanțării rămâne ridicată. Cifrele arată o îmbunătățire clară, însă nu permit încă declararea unei victorii definitive.

Deficitul bugetar înseamnă minus 28,36 miliarde de lei

Execuția bugetului general consolidat arată un deficit de 48,08 miliarde de lei. În perioada similară din 2025, deficitul ajunsese la 76,44 miliarde de lei. Diferența este de 28,36 miliarde de lei, echivalentă unei reduceri nominale de aproximativ 37%. Raportat la PIB, deficitul bugetar a coborât de la 3,99% la 2,34%.

Ajustarea reprezintă 1,65 puncte procentuale. Rezultatul provine din două evoluții simultane. Veniturile au avansat mai rapid decât cheltuielile. Încasările totale au crescut cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei. Cheltuielile au urcat cu numai 2,9%, până la 460,39 miliarde de lei. Diferența vine dintre ritmurile celor două fluxuri care explică îmbunătățirea soldului. Cu alte cuvinte, statul a reușit să încaseze mai mult fără să majoreze proporțional cheltuielile.

De unde vin veniturile suplimentare

Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei. TVA a avut una dintre cele mai importante contribuții. Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei. Creșterea anuală a fost de 26,5%. Evoluția trebuie privită în contextul modificărilor fiscale introduse prin Legea 141/2025.

Restituirile de TVA către mediul privat au continuat să fie consistente. În primele șapte luni, acestea au depășit 20,4 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 129,14 miliarde de lei. Impozitul pe salarii și venit a ajuns la 38,34 miliarde de lei. Impozitul pe profit a urcat la 28,35 miliarde de lei.

România a primit și rambursări din fonduri europene de 37,28 miliarde de lei. Aceste sume au crescut cu 30,3% față de anul anterior.

Datoria publică, factura care nu dispare

Imaginea devine mai complicată când intră în calcul datoria publică. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei. Creșterea față de primele șapte luni din 2025 este de 26,5%. Dobânzile reprezintă aproximativ 2% din PIB. Aici apare una dintre marile vulnerabilități ale finanțelor publice.

Reducerea deficitului este importantă. Dar finanțarea datoriei acumulate continuă să coste tot mai mult. Practic, o parte semnificativă din resursele bugetare este direcționată către serviciul datoriei. Această presiune poate limita spațiul disponibil pentru alte priorități. De aceea, datoria publică trebuie urmărită împreună cu deficitul. Un deficit mai mic nu înseamnă automat că problema finanțelor publice a fost rezolvată.

Investițiile publice. Ajustarea nu a venit din tăieri

Un element important al execuției îl reprezintă evoluția investițiilor publice. Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei. Față de primele șapte luni din 2025, creșterea este de 14,83 miliarde de lei. În termeni procentuali, avansul este de aproximativ 24%. Prin urmare, reducerea deficitului nu a fost obținută prin oprirea investițiilor. Dimpotrivă, investițiile publice au crescut în aceeași perioadă, potrivit Profit.

Aproximativ 71% din volumul investițional provine din proiecte susținute prin fonduri europene și PNRR. Plățile aferente acestor proiecte au crescut cu peste 60%, potrivit execuției bugetare.

Consolidarea fiscală poate fi mai sustenabilă dacă protejează cheltuielile care generează infrastructură și capacitate economică.

Unde au fost reduse cheltuielile

Una dintre cele mai importante ajustări s-a produs la cheltuielile de personal. Acestea au însumat 95,67 miliarde de lei. Față de anul anterior, reducerea este de 4,1%, respectiv aproximativ 4,06 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor a coborât de la 22,3% la 20,8%.

Cheltuielile cu asistența socială au scăzut ușor, pe seama burselor, alocațiilor și sumelor destinate categoriilor vulnerabile. Acestea au ajuns la 146,59 miliarde de lei, cu 0,6% sub nivelul anterior. În schimb, cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 11,2%. Valoarea acestora a ajuns la 59,6 miliarde de lei. Imaginea este, așadar, una de reașezare, nu de austeritate uniformă.

Ce urmează după primele șapte luni

Datele actuale trebuie interpretate cu prudență. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că baza de comparație se modifică din august. Efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025 intră progresiv în perioada de comparație anuală. Prin urmare, diferențele față de 2025 se pot reduce în lunile următoare. Acesta este motivul pentru care următoarele execuții vor fi decisive.

România trebuie să demonstreze că reducerea deficitului nu este doar rezultatul unor efecte temporare. Menținerea disciplinei salariale va conta, și absorbția fondurilor europene va conta, de asemenea investițiile. La fel de importantă va fi limitarea presiunii generate de datoria publică.

O fotografie bună, dar e departe de bilanțul final

Cifrele de la șapte luni oferă României o veste financiară favorabilă. Deficitul bugetar s-a redus semnificativ, investițiile publice au crescut, încasările au avansat mai rapid decât cheltuielile. Dar datoria publică continuă să mențină o factură grea. Dobânzile au crescut cu 26,5%, până la peste 40 de miliarde de lei, dar adevăratul test va veni în lunile următoare.

România trebuie să transforme o îmbunătățire contabilă într-o consolidare fiscală durabilă. Altfel spus, cifrele au schimbat direcția. Acum trebuie demonstrat că direcția poate fi menținută.