Se va transforma criza energetică europeană într-una fiscală?

Oficialii UE îndeamnă guvernele să evite sprijinul excesiv pentru a compensa creșterea prețurilor la energie. Șocul declanșat de războiul din Iran ar putea degenera într-o criză fiscală.

Comisia Europeană susține în discuțiile cu statele membre ca subvențiile energetice, reducerile de impozite și plafonarea prețurilor propuse să fie limitate în timp și domeniu de aplicare.

Reprezentanții Bruxelles-ului încearcă să evite o repetare a crizei energetice din 2022, care a dus la o inflație galopantă, iar deficitele în creștere rapidă. „Ceea ce se întâmplă într-un sector al economiei se poate extinde la restul societății.”

Combustibil mai ieftin în Italia, Polonia și Spania. Altele state cer relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat

Italia, Polonia și Spania, au redus taxele pe combustibil, în timp ce alte țări au cerut relaxarea regulilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat.

Guvernul Italian face presiuni asupra UE pentru a relaxa constrângerile fiscale și pentru a oferi firmelor mai multă libertate de acțiune.

Dan Jørgensen a declarat că Bruxelles-ul oferă „consultanță tehnică și ajutor țărilor pentru a elabora aceste instrumente și politici pe care doresc să le utilizeze în cadrul marjei de manevră fiscale de care dispun„

Prețurile la energie au crescut cu 60%

Războiul din Iran a crescut prețurile petrolului și gazelor din Europa cu aproximativ 60%. De asemenea acesta a stârnit temeri privind penuria de motorină și combustibil pentru avioane. Confruntarea din Orientul Mijlociu „are un risc uriaș, din păcate, de a duce la o inflație mai mare, cu toate efectele negative”, a mai spus Dan Jørgensen.

„Coordonare și prudență” a fost îndemnul Comisiei în legătură cu măsurile de reducerea presiunilor asupra prețurilor la energie în discuțiile acestora cu ministerele de finanțe naționale.

Începutul unei noi crize europene?

Oficialii europeni se tem că acest conflict va declanșa a treia criză economică pentru Uniune în șase ani. Pandemia de Covid-19 și invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, ambele determinând programe ample de stimulare care au dus la creșterea datoriei naționale.

Datoria publică brute în PIB al UE a crescut de la 77,8% la sfârșitul anului 2019 la 82,1% în al treilea trimestru al anului trecut, conform celor mai recente date disponibile.

„Politicile guvernamentale specifice pot contribui la atenuarea șocului prin reducerea cererii de energie și compensarea gospodăriilor cu venituri mici”, a declarat în martie președinta BCE, Christine Lagarde.

Ea a mai avertizat că „măsurile cu bază largă și pe termen lung” s-ar putea întoarce împotriva lor și ar putea duce la inflație. Ea le-a sugerat factorilor de decizie să se concentreze pe acțiuni „temporare, specifice și adaptate”.

Se dorește implementarea unor măsuri coerente și pe termen scurt

Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie, le-a transmis miniștrilor de finanțe naționali că ar trebui adoptate doar măsuri de urgență coerente și pe termen scurt. Cheltuielile excesive „ar avea implicații fiscale grave”, având în vedere că crizele provocate de Covid-19 și Ucraina, alături de o creștere bruscă a cheltuielilor pentru apărare din 2022, au lăsat guvernele cu o putere fiscală mai mică.

Ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, a declarat săptămâna trecută că este „inevitabil” ca Bruxelles-ul să fie mai indulgent în aplicarea regulilor care limitează deficitele bugetare ale țărilor la doar 3% din PIB.

Italia a prelungit o acciză „temporară” de 20% la combustibil până la 1 mai, iar agenția oficială de statistică a țării a declarat că deficitul din 2025 a fost de 3,1% din PIB.

Unele țări doresc impunerea unor taxe companiilor energetice

Miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria cerut Bruxelles-ului să impună o taxă la nivelul UE asupra companiilor energetice, pentru a ușura „povara asupra economiei europene și a cetățenilor europeni”.

Polonia a redus TVA-ul și accizele la combustibil, ceea ce reprezintă o pierdere lunară de venituri fiscale de 1,6 miliarde de zloți (370 de milioane de euro).

Guvernul polonez intenționează să compenseze acest lucru printr-o taxă excepțională pe profiturile companiilor din energie. Detaliile acestei noi taxe nu au fost încă publicate.

Țările care iau în considerare subvenții și alte ajutoare de stat pentru a sprijini sectoarele afectate au fost avertizate că trebuie să respecte în continuare normele UE care vizează ecologizarea economiei și reducerea dependenței de combustibilii fosili.

„Problema într-o criză ca aceasta este că uneori trebuie să sprijinim și să subvenționăm lucruri la care în mod normal nu am visa, dar acest lucru trebuie făcut pe termen scurt”, a mai spus Dan Jørgensen.

Sursa: Mediafax