Scumpiri record în curierat: tarifele s-au triplat în zece ani, iar românii au trimis în 2024 colete de 6,5 miliarde de lei

Tarifele serviciilor poștale din România s-au majorat cu 309% în deceniul 2015–2024, un ritm aproape dublu față de indicele general al prețurilor de consum din aceeași perioadă, potrivit unui raport al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, citat de Economica.net.

Explicația nu este exclusiv o creștere a prețurior nominale. Scumpirea reflectă și o schimbare de profil a consumului. Românii apelează tot mai mult la servicii de coletărie, care sunt prin natura lor mai scumpe decât trimiterile de corespondență clasică.

Efectul combinat al acestor doi factori a fost spectaculos. Valoarea totală a pieței poștale a crescut de 2,7 ori între 2015 și 2024. Volumul total de trimiteri a avansat însă cu doar 11%, în principal pe seama coletelor.

335 de milioane de colete față de 267 de milioane de scrisori

În 2024, traficul de colete a depășit pentru prima dată traficul de corespondență: 335 de milioane de colete față de 267 de milioane de trimiteri de corespondență. Răsturnarea de situație este rezultatul unui proces accelerat în ultimii cinci ani. Față de 2019, traficul de colete a crescut cu 80%, în timp ce cel de corespondență a scăzut cu 23%. În urmă cu cinci ani se livrau 2,5 scrisori pentru fiecare colet. Astăzi, cele două categorii sunt aproape la egalitate, iar coletele au luat conducerea.

Motorul acestei transformări este comerțul electronic. Livrările generate de cumpărăturile online asigură aproape trei sferturi din traficul de colete. El contribuie cu mai mult de jumătate la veniturile întregului sector poștal.

O industrie de 6,5 miliarde de lei, cu potențial de dublare

Veniturile totale din servicii poștale au atins aproape 6,5 miliarde de lei în 2024. Rată anuală compusă conține o de creștere de 15% în ultimii cinci ani. Coletăria singură contribuie cu 84% la această cifră, după ce veniturile din acest segment s-au dublat față de 2019.

Perspectivele sunt și mai ambițioase. ANCOM estimează că piața coletelor din România ar putea depăși 1,5 miliarde de euro înainte de 2030 și 2,5 miliarde de euro înainte de 2040. Asta pe fondul unui trafic prognozat la 20 de colete interne pe locuitor în 2030 și 30 în 2040. Mai mult, dacă ritmurile actuale se mențin, valoarea sectorului poștal ar putea depăși, în perioada 2029–2030, valoarea întregului sector al comunicațiilor electronice din România.

Scrisoarea, pe cale de dispariție

Imaginea de ansamblu pentru corespondența clasică este sumbră. Volumul scrisorilor ar putea scădea cu mai mult de jumătate până în 2040, iar contribuția corespondenței la veniturile sectorului poștal ar urma să coboare la 7–10% din total, față de nivelul actual.

Contextul explică logic cauza acestui fapt. Marea majoritate a trimiterilor de corespondență internă sunt scrisori în număr mare expediate de bănci, companii de utilități, instituții guvernamentale sau autorități publice locale. Scrisorile se află în afara serviciului universal poștal și reprezintă 75–80% din traficul de corespondență internă. Pe măsură ce facturile migrează în mediul online, comunicarea autorităților cu cetățenii se digitalizează. Marketingul direct prin poștă cedează în fața targetării digitale, scrisoarea de hârtie devine tot mai mult un serviciu de nișă.

Prețuri mari, dar tot sub media europeană

Creșterea tarifelor nu este un fenomen exclusiv românesc. Tendințe similare se înregistrează în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, tarifele poștale din România rămân semnificativ sub media europeană și sub prețurile practicate în majoritatea țărilor UE. Desigur, veniturile rămân, în continuare printre cele mai reduse, cu o grea povară fiscală.

Ce pregătește ANCOM pentru 2026–2029

Autoritatea de reglementare a adoptat o strategie pentru următorii patru ani, structurată pe mai multe direcții. ANCOM intenționează să promoveze reforme legislative care să reflecte prioritățile naționale în contextul revizuirii cadrului european, să stimuleze concurența pe piața poștală prin monitorizarea dinamicii competitive și să actualizeze cadrul de furnizare a serviciului universal poștal până în 2029.

Totodată, autoritatea vizează susținerea modalităților inovatoare de livrare, combaterea traficului cu bunuri ilegale prin colete poștale, consolidarea securității cibernetice a rețelelor poștale și monitorizarea sustenabilității de mediu a sectorului.

Sectorul poștal românesc nu mai este demult povestea cutiei de scrisori de la poartă. Este o industrie în plină expansiune, condusă de ecranul telefonului și de coșul de cumpărături online, și care, dacă proiecțiile ANCOM se adeveresc, va fi în mai puțin de un deceniu una dintre cele mai valoroase componente ale economiei digitale românești.