Europa salariilor: unde se află România între Vestul bogat și Estul care încearcă să recupereze decalajele

Elveția și Luxemburg domină clasamentul european al salariilor

Datele OECD arată că Elveția este singura țară europeană unde salariul mediu brut anual depășește 100.000 de euro, atingând 107.487 euro.

În top urmează Islanda și Luxemburg, acesta din urmă fiind liderul Uniunii Europene, cu venituri medii de aproape 78.000 de euro anual.

Țările nordice și economiile dezvoltate din Europa Occidentală domină clasamentul:

• Danemarca – 71.961 euro;
• Țările de Jos – 69.028 euro;
• Germania – 66.700 euro;
• Regatul Unit – 65.340 euro.

În schimb, statele din Europa Centrală și de Est continuă să se afle în partea inferioară a clasamentului.

Unde se află România în comparație cu restul Europei

Deși raportul OECD analizat de Euronews nu include explicit România în datele prezentate, statisticile Eurostat și Institutul Național de Statistică indică faptul că salariul mediu anual brut din România rămâne considerabil sub media Uniunii Europene.

Potrivit INS, câștigul salarial mediu net din România a fost de aproximativ 5.647 lei în 2025. Echivalentul a puțin peste 13.000 de euro anual net. (insse.ro)

Chiar și ajustate la costul vieții, veniturile românilor rămân mult sub cele din economiile occidentale.

România se apropie mai degrabă de grupul statelor est-europene precum Ungaria, Bulgaria sau Slovacia decât de economiile dezvoltate din Vest.

Puterea de cumpărare schimbă parțial imaginea

Una dintre concluziile importante ale raportului OECD este că diferențele salariale se reduc atunci când sunt analizate prin prisma puterii de cumpărare (PPP).

Cu alte cuvinte, în țările unde costurile vieții sunt mai reduse, salariile mai mici pot acoperi mai bine cheltuielile de zi cu zi decât ar sugera cifrele brute.

Acest lucru explică de ce unele state est-europene urcă în clasamentele ajustate la puterea de cumpărare.

Totuși, chiar și în acest scenariu, decalajul dintre Europa de Est și Vest rămâne consistent.

Potrivit Eurofound, România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate ponderi ale angajaților expuși riscului de sărăcie din Uniunea Europeană. Asta în ciuda creșterilor salariale accelerate din ultimii ani.

De ce salariile din România cresc mai lent decât în Vest

Economiștii explică diferențele salariale prin mai mulți factori structurali:

• productivitatea muncii;
• nivelul investițiilor;
• tipul industriilor dominante;
• gradul de digitalizare;
• forța sindicatelor;
• nivelul taxării.

Țările care găzduiesc industrii cu valoare adăugată mare – tehnologie, finanțe, cercetare sau producție avansată – generează salarii considerabil mai mari.

România rămâne încă dependentă într-o proporție importantă de sectoare cu productivitate redusă și costuri mici ale forței de muncă.

Un raport recent al Băncii Mondiale arată că România continuă să piardă forță de muncă calificată prin migrație externă, ceea ce afectează dezvoltarea sectoarelor cu salarii ridicate.

Salarii mai mari, dar și costuri tot mai ridicate

În ultimii ani, salariile din România au crescut într-un ritm accelerat, în special în sectorul public și în domenii precum IT, construcții sau energie.

Totuși, inflația ridicată din perioada 2022-2025 a erodat o parte importantă a puterii de cumpărare.

Datele BNR și ale Comisiei Europene arată că România a avut una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană în ultimii ani. Astfel, deși veniturile nominale au crescut, mulți români resimt în continuare presiunea costurilor mari la alimente, utilități și locuințe.

România între convergență și riscul plafonării economice

Economia românească a recuperat o parte importantă din decalajele față de Vest în ultimele două decenii, însă ritmul convergenței începe să încetinească.

În timp ce state precum Polonia sau Cehia au reușit să atragă investiții industriale și tehnologice majore, România continuă să se confrunte cu probleme structurale: infrastructură slabă, deficit de personal calificat și instabilitate fiscală.

Raportul OECD și statisticile europene arată că diferența dintre salariile din Est și Vest nu mai ține doar de costul vieții, ci mai ales de capacitatea economiilor de a genera valoare adăugată ridicată.

Iar aici, România are încă mult teren de recuperat.