Grecia surprinde Europa cu un excedent bugetar de peste 5 miliarde de euro. De ce România rămâne încă în zona de risc fiscal

Datele publicate de Ministerul Economiei și Finanțelor din Grecia arată că surplusul bugetar primar al țării a ajuns la 5,175 miliarde de euro în primul trimestru al anului 2026, de peste două ori peste ținta inițială.

Deși autoritățile elene au explicat că rezultatul a fost influențat și de factori excepționali, performanța fiscală a Greciei contrastează puternic cu situația României.

Cum a reușit Grecia să își stabilizeze finanțele

Excedentul anunțat de Atena vine pe fondul unei politici fiscale extrem de stricte aplicate în ultimii ani. Dar și al unei absorbții accelerate de fonduri europene, se menționează într-o analiză Euronews.

O parte din surplus a fost generată de încasarea anticipată a unor tranșe din Fondul European de Redresare. Și de venituri suplimentare provenite din programe de investiții și concesiuni publice.

Chiar și după eliminarea acestor elemente excepționale, autoritățile estimează că excedentul real rămâne peste nivelul prognozat.

Grecia a trecut prin reforme dure după criza din 2009-2015: reducerea aparatului bugetar, reformarea sistemului de pensii, digitalizarea colectării taxelor și limitarea cheltuielilor publice. Aceste măsuri, extrem de contestate social la momentul respectiv, încep acum să producă efecte vizibile în indicatorii fiscali.

Fondul Monetar Internațional aprecia recent că Italia și Grecia se află într-un „ciclu fiscal virtuos”. Acesta este caracterizat prin reducerea deficitului și îmbunătățirea încrederii investitorilor.

România, încă în procedură de deficit excesiv

Potrivit datelor Comisiei Europene și ale Parlamentului European, deficitul României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024. Iar corecția fiscală se desfășoară lent.

Deși autoritățile de la București susțin că deficitul s-a redus la aproximativ 7,9% în 2025, România continuă să fie monitorizată strict de Bruxelles.

Mai mult, Comisia Europeană și FMI avertizează că ritmul actual al ajustărilor fiscale ar putea fi insuficient pentru readucerea deficitului sub pragul european de 3% în următorii ani.

Reuters nota recent că România riscă inclusiv suspendarea unor fonduri europene. Dacă nu accelerează măsurile de reducere a deficitului.

De ce Grecia inspiră acum mai multă încredere decât România

Diferența dintre cele două state nu ține doar de cifrele actuale. Ci și de percepția investitorilor și a instituțiilor europene.

Grecia, deși are încă o datorie publică foarte ridicată, a reușit să transmită piețelor financiare un semnal de disciplină fiscală. Și, mai ales, predictibilitate economică.

În România, problema principală rămâne instabilitatea bugetară. Combinată cu presiunea politică asupra cheltuielilor publice.

Raportul OECD privind economia României arată că majorările accelerate ale salariilor și pensiilor au contribuit semnificativ la deteriorarea finanțelor publice în ultimii ani.

În paralel, FMI estimează că datoria publică a României ar putea depăși 70% din PIB până în 2031 dacă actuala traiectorie fiscală continu

Lecția pe care România ar putea să o învețe din modelul Greciei

Paradoxal, statul care era considerat „bolnavul Europei” după criza financiară globală a devenit astăzi un exemplu de disciplină bugetară în regiune.

Grecia a plătit un preț social și politic uriaș pentru reformele impuse în ultimul deceniu. Dar rezultatele încep să fie vizibile prin stabilizarea finanțelor publice și revenirea încrederii investitorilor.

În România, autoritățile încearcă să reducă deficitul fără măsuri de austeritate severe. Însă presiunea economică și electorală complică acest proces.

Președintele ales Nicușor Dan declara recent că un deficit realist pentru România în 2025 ar fi de 7,5% din PIB, peste ținta oficială a Guvernului.

Pentru moment, diferența esențială dintre cele două state este că Grecia pare să fi ieșit din logica „gestionării permanente a crizei”. În timp ce România încă încearcă să evite intrarea într-o nouă etapă de vulnerabilitate fiscală.