În prezent, Ministerul Finanțelor a refuzat ofertele de la cinci licitații din cauza unor dobânzi prea ridicate. Totuși, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei Statului, susține că ne permitem să mai așteptăm până se calmează piața, deoarece avem posibilitatea de a ne finanța din exterior.
Inflația a scăzut ușor luna trecută în România. Dar efectele consolidării fiscale mențin rata acesteia la cel mai ridicat nivel din regiune, potrivit economiștilor Erste Group. „Privind în perspectivă, inflația din martie va fi cel mai probabil afectată de creșterea prețurilor petrolului. Care se reflectă relativ rapid în prețurile combustibililor”, spun specialiștii citați.
Ratele dobânzilor actuale provoacă bătăi de cap
Analiza specialiștilor economici de la Erste mai subliniază că nivelul ridicat al randamentelor provoacă motive de îngrijorare tuturor ministerelor de Finanțe din regiune. „Recent, România a respins toate ofertele depuse pentru emisiunile de obligațiuni de stat cu scadența în 2028 și 2031”, ne mai spun aceștia.
Cu toate acestea, „România își poate permite să aștepte stabilizarea piețelor înainte de a vinde mai multe obligațiuni în cadrul licitațiilor interne. Deoarece a creat o rezervă de finanțare suficientă prin emisiunea de datorii de la începutul anului”, a declarat Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei de Stat, citat de economica.
Directorul Trezoreriei a mai declarat, recent, că: „Ministerul poate să stea în afara pieţei pentru o perioadă. Acersta este exact preţul faptului că avem acel buffer în valută la Banca Naţională. Din finanţarea de început de an, noi ne-am prefinanţat. Am făcut şi emisiunea de obligaţiuni într-o sumă destul de mare, exact înainte să înceapă conflictul, la nişte spread-uri şi dobânzi foarte bune. Plus că am mai executat şi nişte plasamente private. Chiar mai avem unele în curs de implementare, la nişte costuri foarte bune”.
Fluxurile de capital străin ne oferă liniștea pe termen scurt
De la începutul anului 2026, Ministerul Finanțelor a împrumutat aproximativ 4,7 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale. Acțiunea s-a desfășurat în data de 25 februarie, cu trei zile înainte de declanșarea conflictului din Iran. România a evitat astfel majorarea costurilor de finanțare specifice perioadelor de ostilitate.
În data de 18 martie 2026, randamentul la titlurile de stat românești l-a depășit chiar și pe cel al Ungariei. România are unul de 7,33%, pe când la Ungaria vedem 7,21%, conform datelor World Government Bonds.
Comparativ, dobânzile la care se imprumută Cehia sunt de 4,738%, Bulgaria cu 4,954%, Serbia cu 5,114%, iar Polonia cu 5,570%. Toate cu mult sub randamentul României la titlurile de stat.
Astfel, practic, România are nu numai cea mai mare inflație din UE (9,3% în februarie 2026), ci și cele mai ridicate costuri privind finanțarea datoriei publice.