România începe anul cu excedent bugetar, în plină recesiune tehnică

Contrastul cu anul trecut este semnificativ: în ianuarie 2025, bugetul înregistra un deficit de 11 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că statul cheltuise cu mult peste nivelul veniturilor încasate. Schimbarea de tendință vine atât pe fondul creșterii consistente a veniturilor, cât și al unei temperări a cheltuielilor publice. Bref, avem excedent.

Venituri în creștere accelerată

În total, statul a încasat 55 de miliarde de lei în ianuarie 2026, cu aproape 18% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea a fost susținută în principal de majorarea încasărilor din impozitul pe salarii și venituri.

Un factor important a fost eliminarea unor facilități fiscale de care beneficiau până recent angajații și companiile din domenii precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT. Odată cu dispariția scutirilor, aceste sectoare au intrat în regimul general de impozitare, ceea ce a dus la creșterea sumelor colectate la buget.

Colectare de TVA sporită

De asemenea, încasările din dividende au fost mai mari, după ce numeroși proprietari de firme au decis să își distribuie profiturile în decembrie 2025, anticipând noile taxe. Statul a beneficiat astfel de un avans al încasărilor din impozitarea dividendelor.

Taxa pe valoare adăugată (TVA) a adus la buget 13 miliarde de lei, cu 24% mai mult față de ianuarie 2025. Creșterea este explicată în principal prin majorarea unor cote de TVA, care a generat un impact direct asupra veniturilor fiscale.

Contribuțiile sociale — CAS și CASS — au totalizat 18,4 miliarde de lei, în creștere față de anul trecut, ca urmare a extinderii bazei de contribuabili obligați să plătească aceste contribuții.

Cheltuielile mai temperate decât în anii anteriori au ajutat excedentul

Pe partea de cheltuieli, statul a alocat 54 de miliarde de lei, cu 6% mai puțin decât în ianuarie 2025. Este o schimbare notabilă față de anii anteriori, când cheltuielile publice înregistrau creșteri constante încă din prima lună a anului.

Salariile bugetarilor au scăzut ușor, pe fondul reducerii unor sporuri, iar cheltuielile pentru bunuri și servicii — facturi și achiziții curente ale instituțiilor publice — au fost reduse cu aproape 12%.

În același timp, pensiile și ajutoarele sociale au ajuns la 22,7 miliarde de lei, în creștere cu 2%, conform prevederilor legale. Investițiile publice au totalizat 3,6 miliarde de lei, cea mai mare parte fiind reprezentată de proiecte finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ținta de deficit, reconfirmată la Bruxelles

În paralel cu publicarea datelor bugetare, premierul Ilie Bolojan a anunțat că a reconfirmat cu reprezentanții Comisiei Europene ținta de deficit bugetar de aproximativ 6% pentru 2026.

„Am confirmat încă o dată cu comisarul pentru Economie că România va urmări anul acesta o țintă de deficit care să se apropie de 6%, așa cum am anunțat, și că vom respecta angajamentele pe care ni le-am luat pentru a corecta traiectoria de deficit”, a declarat premierul, potrivit Dailybusiness.ro.

Șeful Executivului a subliniat că România a reușit în aceste zile să contracteze împrumuturi la dobânzi mai reduse decât anul trecut, ceea ce indică o îmbunătățire a percepției investitorilor. „Aceasta este direcția pe care trebuie să o urmăm, astfel încât să reducem costul dobânzilor, să menținem absorbția de fonduri europene și să punem în practică măsurile de relansare”, a afirmat Bolojan, într-o declarație susținută la sediul Reprezentanței permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Excedentul din ianuarie nu garantează însă evoluția întregului an, dar marchează un început diferit pentru bugetul României, într-un context economic dificil și sub presiunea consolidării fiscale asumate la nivel european.