Rezumatul știrilor săptămânii 20-26 iulie. Politicienii sunt în vacanțe în străinătate. În țară, doborâm drone

Atenție, cad drone!

Premieră pentru România. Vineri, un pilot român de F-16 a doborât prima dronă în spațiul aerian al țării. S-a întâmplat în județul Buzău, într-o zonă nelocuită, unde pilotul a putut trage în aparatul de zbor de sus în jos.

Să nu credeți că a fost ușor. Drona s-a plimbat prin România aproape o oră și jumătate. A vizitat Sulina, Brăila, Fetești și Buzăul. Mai avea puțin și ajungea și în Capitală. O călătorie în zig-zag, după cum arată harta de zbor.  Dar am învins-o.

A fost greu până am început, că de acum nu ne mai oprește nimeni. Sâmbătă dimineață am mai doborât încă una. Drona a fost detectată la ora 8:22 și doborâtă câteva minute mai târziu, la aproximativ zece kilometri de Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării. Tot într-o zonă nelocuită și tot de același pilot. Deci nu doar că am mai bifat una, dar ne-am și perfecționat, a doua am prins-o la doar câteva minute. 

Când am zis că nu ne mai oprim nu am glumit. Duminică dimineață am doborât o nouă dronă. De data aceasta, deasupra apelor teritoriale ale României, în zona Sulina–Chilia. Așadar, avem trei drone doborâte în mai puțin de 48 de ore. Deja nu ne mai îngrijorăm pentru doborâre, ci de ce vin atât de multe.

Marea Neagră devine tot mai periculoasă

Marea Neagră a devenit, săptămâna aceasta, unul dintre cele mai fierbinți puncte de pe harta României. 

Două nave comerciale aflate în Zona Economică Exclusivă a României au fost lovite în doar patru zile, în apropiere de Sulina și Sfântu Gheorghe. În primul caz, un petrolier încărcat cu aproximativ 4.000 de tone de GPL a fost atacat de drone. Trei marinari au fost răniți, iar unul dintre ei a murit ulterior la spital. 

Câteva zile mai târziu, o altă navă, care transporta cărbuni din Statele Unite spre Ucraina, a fost avariată, cel mai probabil după impactul cu o dronă sau o mină marină. Din fericire, echipajul a scăpat nevătămat.

A intervenit și fostul președinte Traian Băsescu pe subiect și a cerut intervenția urgentă a autorităților. Acesta a avertizat că nava încărcată cu GPL nu poate fi lăsată în derivă și a cerut transferarea încărcăturii pe un alt vas, pentru a evita o tragedie. 

În patru ani de război, peste 150 de mine marine au fost descoperite în Marea Neagră, iar sute de nave comerciale au fost afectate de conflict. România nu este în prima linie a frontului, dar frontul se apropie tot mai mult de România.

Legea pe care n-o mai vrea (mai) nimeni

Dacă exista vreun plan ca Legea salarizării să treacă rapid prin Parlament, după săptămâna aceasta nu mai suntem așa convinși. Guvernul a venit cu grile noi de salarizare și a promis că două treimi dintre bugetari vor avea salarii mai mari, iar nimeni nu va pierde bani. Problema este că aproape nimeni nu pare să creadă asta.

Prima lovitură a venit de la Curtea de Apel București, care a suspendat procedura după ce SANITAS a contestat modul în care Guvernul a pregătit proiectul. 

A urmat boicotul sindicatelor din Sănătate și Educație, care au refuzat să mai participe la consultări, spunând că vor să discute doar cu un guvern cu puteri depline. Hmm, mai că ai spune că s-au sincronizat cu PSD pe mesaj.

Ulterior, a venit și confirmarea oficială: legea nu mai intră în sesiunea extraordinară a Parlamentului și este împinsă pentru luna august. 

Sorin Grindeanu a profitat de moment pentru a anunța că PSD nu va vota o lege care „aduce austeritate” și chiar analizează o plângere penală împotriva Guvernului Bolojan, pe motiv că un Executiv interimar și-ar fi depășit atribuțiile.

Legea salarizării este unul dintre jaloanele din PNRR, iar fără ea România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Asta așa ca un detaliu minor. Cum a ajuns Legea salarizării sinonimul unei reforme amânate de trei ani, citiți în analiza noastră.

Politicienii sunt în vacanță

Se pot duce politicienii în vacanță, dar nu pot scăpa de presă. Așa ne-a adus săptămâna asta în atenție două cazuri cel puțin interesante.

Primul și cel mai suculent. Fostul președinte PSD, Marcel Ciolacu, a fost fotografiat în vacanță pe malul Lacului Garda, la un hotel de lux. Până aici, nimic ieșit din comun. Doar că mai interesant decât destinația a fost compania. La aceeași masă se afla Ionel Arsene, fostul șef al Consiliului Județean Neamț, condamnat definitiv la șase ani și opt luni de închisoare pentru fapte de corupție și urmărit internațional.

Ciolacu a susținut că întâlnirea a fost una întâmplătoare. Explicația nu i-a convins însă pe toți. Sorin Grindeanu a declarat că nu știa nimic despre întâlnire și că Marcel Ciolacu este cel care trebuie să ofere explicații. 

Ce-i drept, le-a oferit. Marcel Ciolacu a ținut să liniștească spiritele.

,,Ce fac eu personal nu privește pe nimeni”, a spus omul care deține funcții la nivel înalt în stat de ani de zile.

Întrebat despre imagini, Ilie Bolojan a ales o replică scurtă: „În general, ești ceea ce faci, nu ceea ce zici.”

Un alt concediu care a încins presa a fost cel al ministrului Apărării. Radu Miruță a fost fotografiat pe o plajă din Turcia. Nu cu vreun urmărit internațional. Cu familia. Probleema a apărut când în presă s-a scris că ministrul ar fi plătit 2500 de euro pentru o noapte la acel hotel. Internauții s-au grăbit imediat să corecteze știrea, spunând că au fost și ei la acel hotel și în niciun caz nu costa atât. 

Miruță a răspuns publicând factura și a arătat că întregul sejur a costat aproximativ cât se spunea că ar fi plătit pentru o singură noapte.

Ce se mai întâmplă prin Guvernul interimar?

Guvernul, așa interimar cum e el, mai face lucruri notabile totuși. Din păcate, unele cam prea târziu.

La Ministerul Sănătății, Guvernul a deblocat de urgență 22 de posturi la Spitalul „Marie Curie”, după ce unitatea suspendase paturi pentru nou-născuți din lipsă de personal. Ministrul Sănătății a explicat însă că nu poate face excepții doar pentru un singur spital, deoarece deficitul de personal afectează întregul sistem. Cu alte cuvinte, stingem incendii pe măsură ce apar. Pur românesc.

Ministra de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că a reziliat contractele pentru sediile ambasadelor din Libia și Turkmenistan. Cu această ocazie s-a aflat că România plătise peste 400.000 de dolari chirie pentru ambasada din Libia, deși aceasta nu mai funcționa de 12 ani. Statul român a rămas chiriaș exemplar chiar și după ce și-a făcut bagajele.

Între timp, la TAROM s-a schimbat din nou conducerea executivă. Șefii companiei au fost revocați din cauza rezultatelor și a modului în care au gestionat planul de restructurare. La compania națională, schimbarea managerilor începe să fie una dintre cele mai constante politici.

Printre toate acestea a venit și o veste bună. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că România a îndeplinit un nou jalon din PNRR, în valoare de un miliard de euro, după adoptarea reformei privind managementul ariilor naturale protejate. 

Ce mai face justiția

Când nu se ocupă de politica internă a PNL-ului, justiția mai scoate câte o mărgică. Săptămâna asta a fost mai binevoitoare

Curtea de Apel București a anulat condamnarea de cinci ani primită de Sorin Blejnar pentru trafic de influență. Instanța a constatat că faptele erau prescrise încă de la momentul soluționării dosarului. Fostul șef ANAF executase deja aproape jumătate din pedeapsă și fusese eliberat condiționat în 2021. Blejnar a fost trimis în judecată de DNA în 2016, acuzat că a acceptat 20% din valoarea unor contracte ANAF și că ar fi primit peste 12,5 milioane de lei.

Și Makaveli a primit vești bune. Dosarul în care era cercetat pentru evaziune fiscală a fost clasat după achitarea unui prejudiciu de peste 100.000 de euro. Influencerul susține că a strâns banii din donațiile urmăritorilor săi și a anunțat bucuros că a scăpat și de controlul judiciar: „Nu mai am brățară”. S-a autodeclarat și ,,primul român răscumpărat de popor”. 

La Înalta Curte, verdictul în procesul cu Guvernul a fost amânat pentru 6 august. Instituția cere plata a 4,8 miliarde de lei reprezentând restanțe salariale câștigate de magistrați în instanță. Guvernul contestă obligația de a da aproape un miliard de euro, iar justiția trebuie să decidă câți bani trebuie să primească justiția. 

DNA a reținut trei directori din industria de armament, acuzați că ar fi luat mită pentru contracte și plăți. La domiciliul șefului Uzinei Mecanice Plopeni, procurorii au găsit 500.000 de euro cash. Tribunalul i-a trimis pe toți trei în arest la domiciliu.

STB. Atenție, urmează stația insolvență

Consiliul General a aprobat demersurile pentru intrarea STB în insolvență. Deocamdată, autobuzele, tramvaiele și troleibuzele circulă, iar abonamentele rămân valabile. Bucureștenii pot sta liniștiți: falimentul nu vine încă în stație. 

Compania a încheiat 2025 cu datorii de aproximativ 1,72 miliarde de lei. Aproape 1,49 miliarde sunt datorate ANAF, inclusiv 403 milioane de lei penalități. Între timp, și Primăria are de achitat STB peste jumătate de miliard de lei. 

Reorganizarea a început deja cu un program pentru maximum 200 de plecări voluntare. Directorul spune că procedura nu înseamnă automat concedieri. Rămâne de văzut ce înseamnă acest ,,automat”. Mai târziu pot urma reduceri de cheltuieli, schimbări de trasee și eliminarea unor suprapuneri cu metroul. Cu alte cuvinte, insolvența nu oprește transportul, dar poate muta stațiile problemei.

Insolvența oferă timp. Din păcate, nu vine și cu rezervorul plin. Mai multe detalii despre procedură, găsiți în explicația noastră.

Ne chinuim să găsim și vești bune

La Finanțe a venit și o veste aproape bună: deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB, de la 3,64% anul trecut. Gaura rămâne de 41 de miliarde de lei, dar este cu aproape 29 de miliarde mai mică. Alexandru Nazare spune că nu există motive de relaxare, mai ales înaintea evaluărilor Fitch și Moody’s. În România, până și veștile bune vin însoțite de indicația să nu ne bucurăm prea tare.

În altă ordine de idei, Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care permite vânzarea și consumul băuturilor cu până la 5,5% alcool pe stadioane. În lojele și zonele premium, limita dispare complet, pentru că și ebrietatea are clase sociale. Accesul rămâne interzis celor vizibil beți, așa că suporterii vor trebui să intre suficient de sobri cât să poată continua înăuntru.

Iașiul a devenit primul județ din România care interzice păcănelele, după o petiție semnată de peste 7.000 de oameni. Toate cele 98 de orașe și comune au votat măsura, iar ultimele săli ar trebui să dispară până în februarie 2027. În același timp, tot mai multe orașe din întreaga țară anunță măsuri împotriva jocurilor de noroc.

Nu, nu am omis secțiunea despre criza politică, dar sincer chiar nu mai e nimic nou de zis, așa că nu are rost să vă încărcăm cu aceleași informații.

Cam atât pentru astăzi. Să aveți o nouă săptămână plină de vești bune!