Rezumatul săptămânii 27 iulie-2 august. Sesiune extraordinară, scandal ordinar. Republică bananieră vs. România care funcționează

Două afirmații contradictorii ale liderilor politici de săptămâna asta care ne fac să ne întrebăm care e adevărul. Republică bananiera, a spus Dominic Fritz după ce PSD și AUR votaseră amendamentul scris cu dedicație pentru ca el să își piardă mandatul. Șeful statului e ca de obicei mai optimist. România funcționează, ne-a transmis Nicușor Dan după ce agenția Fitch a menținut ratingul de țară și nu am fost retrogradați la ,,junk”. Nici nu mai știm pe cine să credem. 

România mai are o lună pentru a închide restanțele din PNRR, așa că Parlamentul a descoperit brusc urgența. Legi care au stat prin sertare luni sau chiar ani au fost trecute prin comisii și plen în câteva zile. Aleșii au votat, s-au huiduit, s-au jignit și și-au acuzat reciproc că pun în pericol banii europeni. Programul obișnuit, doar că desfășurat în vacanța parlamentară.

Să le luăm pe rând.

O, ce sesiune extraordinară

Parlamentul a adoptat patru reforme restante din PNRR, asociate unor fonduri de aproape 4 miliarde de euro. Au trecut modificările Codului administrativ, bonusurile pentru angajații ANAF și ai Vămii, Codul Urbanismului și Legea decarbonizării. Mai avem încă vreo trei pe care sperăm să le trecem în august: Strategia pentru biodiversitate, Legea Integrității și cea mai grea, Legea Salarizării Unitare. 
Separat, aleșii au aprobat acordul SAFE, prin care România poate împrumuta 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică. Prima tranșă ar urma să fie de aproximativ 2,5 miliarde. 

Au mai fost votate reducerea dinamică a accizei la carburanți și prelungirea TVA de 9% pentru cei care au semnat antecontract înainte să pice platforma de la Cadastru. Politicienii au anunțat imediat că au „salvat” miliarde de euro. Comisia Europeană mai trebuie să verifice totuși legile, pentru ca România să primească banii. Un mic detaliu tehnic păstrat pentru final. 

Integritate cu dedicație

Legea integrității trebuia să stabilească reguli mai clare pentru incompatibilități, conflicte de interese și averile demnitarilor. În Comisia Juridică a Senatului, PSD a introdus însă un amendament care prevedea ca TOȚI cei declarați vreodată incompatibili sau în conflict de interese să își piardă mandatul în 30 de zile de la promulgarea Legii.

Amendamentul mai avea să îi și poarte numele lui Dominic Fritz, pentru că părea făcut cap-coadă pentru el. Prevederea îl poate lăsa fără mandatul de primar al Timișoarei pe liderul USR, după decizia definitivă prin care a fost declarat în conflict de interese. Amendamentul a fost votat de PSD, AUR, SOS România și doi senatori PNL. Liderul senatorilor liberali a votat împotrivă și a recunoscut că textul pare scris special pentru primarul Timișoarei. 

Dincolo de intenția clară a inițiatorilor, problema e că amendamentul pare destul de neconstituțional. Pentru că vine să aplice o sancțiune retroactiv. Mai pe înțelesul tuturor, ar fi ca și cum se dă o lege că mașinile nu mai au voie să depășească 50km/h. Și încep să curgă amenzile, nu doar pentru cei care depășesc viteza de când a intrat legea în vigoare. Ci pentru toți care au circulat vreodată cu peste 50 la oră, deși era perfect legal când o făceau. 

Legea Integrității a picat însă la vot în plenul Senatului. Astfel, o reformă asociată cu aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR riscă să fie întârziată de un amendament care urlă de la distanță „cu dedicație”.

PNL și USR au anunțat că au redepus legea fără amendamentul controversat. Așa că ne așteptăm la scandal și săptămâna viitoare când avem din nou sesiune extraordinară în Parlament. 

Legea salarizării neunitare

Legea salarizării a rămas în afara sesiunii extraordinare. Sindicatele din Sănătate și Educație contestă proiectul, au cerut retragerea lui și au anunțat că nu mai participă la consultări cât timp documentul rămâne în forma actuală.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că Guvernul mai are nevoie de două săptămâni și speră să trimită legea Parlamentului la jumătatea lunii august. Termenul PNRR este 31 august, iar reforma este asociată cu aproximativ 770 de milioane de euro. 

PSD cere garanții că profesorii și angajații din sănătate nu vor pierde bani și a dus disputa până la Ursula von der Leyen. PNL îi acuză pe social-democrați că blochează reforma. Mai sunt câteva săptămâni până la termen și politicienii români se ocupă doar să găsească vinovatul. 

Vestea bună, dacă se poate numi așa, e că Federația Sanitas a suspendat greva generală, care a ținut vreo trei zile. Vestea rea e că nu știm dacă vom reuși să ajungem la un acord până la 31 august, când avem termenul din PNRR.

Criza din sănătate a ajuns la faza de jigniri

În timp ce spitalele închid paturi din lipsă de personal sau fac grevă generală din cauza Legii Salarizării, criza din sănătate a avansat într-o etapă nouă: foștii miniștri se insultă reciproc. 

Alexandru Rogobete a numit-o pe fosta ministra a Sănătății de la USR, Ioana Mihăilă, „epilatoare-șefă”, chiar de la tribuna Parlamentului, bineînțeles în hohotele de ras ale eleganților noștri legiuitori.

Comparația profesională face replica și mai elegantă. Ioana Mihăilă este medic primar endocrinolog, cu rezidențiatul încheiat în 2010 și activitate clinică neîntreruptă. Rogobete și-a suspendat rezidențiatul în ATI după doi ani, nu l-a finalizat și nu este medic specialist. 

USR nu s-a putut abține. Și au avut și ei derapajul-replică. Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a spus și cităm întocmai: ,,Cineva din PSD mi-a spus cum se vorbea despre acest tânăr hiper-ambițios între ai lui: Limbă dulce, cur viclean, ai grijă cu el că nu are scrupule.”

Ce ar mai fi de comentat? Multă sănătate tuturor. 

Criza a ajuns și la stână

De parcă protestele împotriva Legii salarizării nu erau suficiente, în stradă au ieșit și oierii. Mii de crescători au venit la București după blocarea exporturilor de ovine, cu fermele împinse spre faliment și animalele rămase pe stoc.

Protestul a început la ANSVSA, unde unii participanți au forțat gardurile, iar jandarmii au răspuns cu spray lacrimogen. A continuat în Piața Victoriei, cu trafic blocat, huiduieli și un susținător al lui Călin Georgescu care a înjurat o jandarmeriță. Oierii s-au delimitat de el. Criza sectorului avea deja suficiente probleme și fără importuri politice.

Crescătorii cer deblocarea exporturilor, despăgubiri și demiterea șefului ANSVSA. Alexandru Bociu spune că nu are niciun motiv să plece, a convocat o celulă de criză și a cerut „unitate”. Avem orice în țara asta numai unitate nu. 

Rating de țară: stabilitate în instabilitate

Cu toate problemele ei, România a evitat retrogradarea în categoria „junk”. Fitch a menținut ratingul la BBB-, ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.

Raportul vorbește despre instabilitate politică, lipsa unui guvern, riscul pierderii banilor din PNRR și o economie care ar urma să scadă cu 0,6% anul acesta. Fitch estimează și că datoria publică va ajunge la 64,5% din PIB în 2028. Stabilitatea financiară arată, deocamdată, ca o margine de prăpastie pe care încă nu am alunecat.

Nicușor Dan a salutat însă raportul și le-a transmis românilor că „România funcționează”, în ciuda zgomotului politic. Președintele ne înțelege greutățile și îngrijorările, știe că puterea de cumpărare a scăzut, dar ne invită să privim cu echilibru: țara se stabilizează și „va fi mai bine”. Fitch a lăsat perspectiva negativă. Cotroceniul a găsit partea pozitivă.

Șeful statului spune că există consens pe PNRR, SAFE, aderarea la OCDE și trecerea la euro. Deci să stăm liniștiți. Dar cum să stăm? Știm ce înseamnă consensul asta. Acum câteva luni președintele anunța ca partidele fostei coaliții au semnat un acord sa treaca la timp legea salarizării. De la anunț și până în prezent avem doar certuri sterile și acuzații reciproce. Deci putem noi să mai credem ca politicienii respectă consensul?

Ce mai face justiția

Când nu se ocupă de politica internă a PNL-ului, justiția mai mută câte un dosar, mai suspendă câte un guvern și, din când în când, mai prinde și pe cineva cu mâna în borcan.

Procesul lui Robert Negoiță, în care procurorii estimează un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro, se reia de la zero după patru ani de judecată. Șefa Curții de Apel București nu a mai prelungit delegarea judecătoarei care instrumentase dosarul, iar noul complet trebuie să audieze din nou cei nouă inculpați și 47 de martori. Dosarul era aproape de final. Acum are din nou tot viitorul înainte și prescripția la orizont. 

Tot Curtea de Apel București a suspendat șase hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan, după contestațiile PSD. Printre ele sunt acte legate de biodiversitate, drepturile persoanelor cu handicap și schimbul internațional de organe. Executivul spune că sunt în joc aproape un miliard de euro din PNRR. PSD spune că un guvern interimar și-a depășit atribuțiile. Instanța le-a dat deocamdată dreptate social-democraților, iar nota de plată poate rămâne la stat. 

DNA a avut însă și o săptămână mai productivă. Șefa adjunctă a Direcției de Autorizare din ONJN a fost reținută, fiind acuzată că ar fi primit 2.500 de euro pentru aprobarea și urgentarea unor solicitări ale firmelor de jocuri de noroc. Alți doi inspectori sunt acuzați că ar fi luat bani ca să închidă ochii la controale. La Oficiul Jocurilor de Noroc, se pare că unele autorizații veneau și cu opțiunea „plată rapidă”.

AUR negociază și Constituția

George Simion i-a mandatat pe Petrișor Peiu și Mihai Enache să negocieze cu partidele parlamentare organizarea alegerilor anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan.

Există însă un mic inconvenient. AUR nu poate declanșa alegeri anticipate. Președintele poate dizolva Parlamentul abia după respingerea a două propuneri de premier într-un interval de 60 de zile și nici atunci nu este obligat să o facă. 

Nici pentru suspendarea președintelui AUR nu are suficiente voturi. Partidul are 90 de parlamentari și trebuie să convingă alte formațiuni să intre în aventură. Negocierile s-au oprit, așadar, la cea mai dificilă problemă: aritmetica parlamentară.

Nu doar cum poate contribui AUR la declanșarea anticipatelor l-a încurcat săptămâna asta pe George Simion, ci și întrebările jurnaliștilor referitoare la dronele doborâte săptămâna trecută de piloții români. AUR tăcuse mâlc pe subiect. Și văzând răspunsurile lui George Simion înțelegem și de ce. 

Pe scurt, a reușit performanța de a-i felicita pe piloții români pentru doborârea dronelor, după ce AUR a refuzat să voteze tocmai legea care le permitea acestora să tragă. Mai mult, liderul AUR spune că nu regretă decizia. Poziționarea nu mai r La fel fermă când trebuie să recunoască ca dronele erau rusești. George Simion devine mediator ca președintele și spune ca “dronele vin și dintr-o parte și din asta”. Wink wink. 

Au rămas consecvenți și săptămâna asta referitor la înzestrarea Armatei. Și au votat în Parlament, bineînțeles, împotriva SAFE. 

Întâlniri în secret între Bolojan și Simion

În timp ce AUR anunța negocieri oficiale, au ieșit la suprafață și discuțiile mai discrete. Ilie Bolojan a recunoscut că s-a întâlnit de două ori cu George Simion în acest an. Spune că nu-și mai amintește când, însă. A descris întrevederile drept schimburi de opinii și a respins ideea unor negocieri politice.

George Simion a confirmat întâlnirile. Sorin Grindeanu s-a arătat mai informat și a susținut că Bolojan ar fi negociat „pentru putere și bani”, în camere de hotel, de la Cluj până la Bruxelles. Trebuie să îl credem pe cuvânt că nu avem dovezi. 

Motorina, produs de lux 

Motorina a depășit pragul de 10 lei pe litru. Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, spune că aproximativ 45% din prețul achitat la pompă reprezintă acciză și TVA.

Parlamentul a adoptat între timp mecanismul accizei dinamice. Reducerea poate ajunge la 82 de bani, dar nu așa cu una cu două, ci în niște condiții foarte precise. Explicăm pe larg, în analiza noastră. 

Alertă de bombă în port

Portul Constanța a trecut prin două alerte cu bombă în mai puțin de 24 de ore. Prima a vizat Terminalul de Pasageri și s-a dovedit falsă. A doua amenințare a fost trimisă unui angajat al Autorității Navale Române.

Intrarea și ieșirea navelor din porturile Constanța Nord și Constanța Sud au fost suspendate temporar, iar polițiștii și pompierii au verificat sediul instituției. Nu au fost găsite dispozitive explozive, iar anchetatorii iau în calcul un posibil val de amenințări hibride. 

România, în pană de apă și aproape de pană de curent

Seceta a coborât debitul Dunării la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori sub media perioadei. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită, iar pentru câteva ore părea că urmează și Unitatea 2. România se pregătea astfel să piardă dintr-un foc aproximativ 20% din producția de energie electrică.

Până la urmă, specialiștii au constatat că al doilea reactor poate funcționa în siguranță și au amânat oprirea. Nimeni nu poate spune însă pentru cât timp. Guvernul a declarat stare de alertă pentru luna august, a alocat șapte milioane de lei pentru dragaje și analizează inclusiv scufundarea unor barje care să direcționeze apa spre centrala nucleară. 

România importă deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară. Dacă se oprește și al doilea reactor, necesarul poate depăși 2.500 MW. Ilie Bolojan a cerut populației, companiilor și instituțiilor să reducă voluntar consumul, în special seara. Sistemul energetic depinde acum de Dunăre, de importuri și de buna dispoziție a aparatelor de aer condiționat.

Primele efecte au și început să apară. Jurnalistul Lucian Mîndruță a anunțat că nu a mai pornit încă o mașină de spălat, a oprit aerul condiționat și a deschis geamul. „Nu facem pentru Bolojan sau Nicușor sau Grindeanu. Facem pentru țara noastră”, a explicat el. Centrala mai rezistă, deocamdată. Rufele lui Mîndruță au intrat deja în sacrificiul național.

Cam atât pentru săptămâna aceasta. Suficiente subiecte controversate, zicem noi. Ne revedem săptămâna viitoare. Cu siguranță, tot cu guvern interimar. Și cu siguranță cu noi scandaluri în Parlament.