Danemarca se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra rețelei electrice, pe fondul creșterii rapide a cererii din partea centrelor de date. Prelungirea moratoriului privind noi conexiuni nu este exclusă, a avertizat Henrik Hansen, CEO al Data Center Industry Association.
Potrivit acestuia, numărul solicitărilor depășește cu mult capacitatea disponibilă, ceea ce a dus la apariția unei „cozi fantomă” de proiecte. Diferența dintre cererea de energie și infrastructura existentă continuă să crească, iar industria este nevoită să își reevalueze prioritățile.
„Nu putem semna la nesfârșit acorduri de conectare, pentru că energia pur și simplu nu există”, a spus Hansen, subliniind nevoia unor criterii mai stricte pentru selecția proiectelor.
Cine primește energie, centrele de date sau serviciile esențiale
Problema prioritizării accesului la rețea devine din ce în ce mai sensibilă. În Danemarca dezbaterea a ajuns la întrebări fundamentale: ar trebui să aibă prioritate un centru de date sau un spital?
Sebastian Schwartz Bøtcher, de la Schneider Electric, a descris situația drept „jocurile foamei din politica energetică”, sugerând că nu ar trebui favorizate anumite industrii.
O opinie similară a fost exprimată de Tobias Johan Sørensen, analist la Concito, care propune un sistem de prioritizare bazat pe criterii clare, fără excluderea unor sectoare.
În prezent, operatorul rețelei, Energinet, a introdus o pauză de trei luni pentru a evalua situația și a identifica soluții pentru creșterea capacității. Deciziile finale depind însă de viitoare acorduri politice și modificări ale reglementărilor.
Investitorii ar putea muta proiectele în alte țări
Pe fondul incertitudinilor, companiile din tehnologie avertizează că investițiile ar putea fi redirecționate către alte piețe. „Nu poți aștepta la nesfârșit”, a declarat Diana Hodnett de la Google, subliniind că lipsa deciziilor determină companiile să caute alternative.
Danemarca dispune în prezent de o capacitate de aproximativ 398 MW în centre de date, cu alte 208 MW în construcție, iar până în 2030 ar putea adăuga încă 1,2 GW.
Pernille Hoffmann, de la Digital Realty, a avertizat că cererea crește mai rapid decât infrastructura energetică, iar lipsa capacității ar putea duce la relocarea proiectelor, inclusiv a celor legate de inteligența artificială.
O „fereastră de oportunitate” pentru noi reguli
În ciuda provocărilor, autoritățile și industria văd și o oportunitate de reformă. Directorul operațional al Energinet, Soren Dupont Kristensen, consideră că această pauză poate permite regândirea cadrului de reglementare.
Experiența altor state ar putea servi drept model. Irlanda, de exemplu, a dezvoltat un sistem complex pentru gestionarea marilor consumatori de energie.
În paralel, Microsoft intenționează să investească 3 miliarde de dolari în centre de date în Danemarca până în 2027, subliniind importanța acestor infrastructuri pentru economia digitală. „Întrebarea nu este dacă cererea va scădea, ci cât de repede pot infrastructura și politicile să țină pasul”, a declarat Alistair Speirs.
Presiunea crește pe termen lung
Pe măsură ce digitalizarea și inteligența artificială accelerează, cererea de energie continuă să crească. Pentru Danemarca, provocarea va fi găsirea unui echilibru între atragerea investițiilor și protejarea resurselor energetice.
Deciziile luate în perioada următoare ar putea influența nu doar economia locală, ci și poziția țării în competiția europeană pentru infrastructură digitală.
Sursa: CNBC