Citește știri
1 comentarii
Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat (sursă foto: Facebook) Potrivit social-democratului, reforma nu ar trebui să însemne concedieri sau creșteri de taxe, ci îmbunătățirea serviciilor publice pentru cetățeni.
„Trebuie să vedem dacă sistemul de taxe și impozite, așa cum a fost schimbat anul acesta, acoperă necesităţile. Pentru că ăsta a fost unul din argumentele care au stat la baza propunerii de a mări taxele şi impozitele locale. Ce pot să vă spun în schimb, la fel de apăsat, este că România are nevoie de o reformă a administraţiei publice locale. Reforma nu înseamnă să dai oamenii afară, reforma este, în primul rând, legată de servicii publice”, a declarat Sorin Grindeanu.
Reorganizarea administrativ-teritorială este în centrul dezbaterii
Liderul PSD a adus în discuție comasarea comunelor mici și digitalizarea administrației. El vede astfel de măsuri ca soluții pentru eficientizarea aparatului public. În opinia sa, simpla reducere de personal nu rezolvă problemele sistemului.
„Pot să dau toţi angajaţii unei primării afară, dar întrebarea care rămâne e dacă mai asigură acea primărie servicii publice decente pentru cetăţeni. Eu spun că nu. Vorbim de reforma administraţiei publice locale? Păi atunci trebuie să vorbim, poate, şi de comasări de UAT-uri, de digitalizare. Atunci de-abia vorbim de reforme. Până atunci, vorbim de o bucurie bolnavă, din punctul meu de vedere, a unora de a concedia oamenii şi de a le reduce salariile. Asta nu e reformă. Asta este pur şi simplu o concediere în masă”, a precizat Grindeanu.
Critici la adresa Guvernului și a măsurilor propuse
Sorin Grindeanu a criticat abordarea actualului executiv. El spune că accentul a fost pus pe concedieri și justificări legate de angajări pe criterii politice.
„Noi am trecut în vară printr-un heirup, pus pe aleşii locali, pentru adoptarea aşa-numitului pachet al administraţiei publice locale. (…) De ce era nevoie de acest pachet? Pentru că noi trebuie să dăm oameni afară din primării, fiindcă în general în primări sunt neamuri sau amanteTrebuie să nu mai finanţăm Anghel Saligny pentru mii de proiecte adresate autorităţilor publice locale, fiindcă primarii vor proiecte în Anghel Saligny, fiindcă vor să fure. Cam asta am văzut în vară, justificarea care venea dinspre Palatul Victoria”, a mai spus liderul PSD.
Președintele Camerei Deputaților a subliniat că abaterile trebuie sancționate individual, nu prin măsuri generale. „Cine fură în viaţa asta să plătească, să meargă la puşcărie. Cine şi-a angajat amante sau neamuri la primărie, o să fie sancţionat la vot de către cetăţeni”, a subliniat Sorin Grindeanu.
Ce spun datele
Ideea reorganizării administrative este susținută de o parte importantă a populației. Un sondaj realizat de INSCOP Research arată că 59,3% dintre români cred că o astfel de reformă, inclusiv comasarea localităților, ar îmbunătăți serviciile publice.
În același timp, mediul de afaceri, prin Camera de Comerț și Industrie a României, susține de mai mulți ani reducerea numărului de județe și redefinirea criteriilor pentru comune și orașe. Printre propuneri se numără scăderea numărului de județe de la 41 la aproximativ 15, stabilirea unui prag minim de populație pentru comune și orașe și reorganizarea instituțiilor publice în funcție de noile structuri.
Reformă doar în ultimă instanță
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan este de părere că ar trebui luată în vedere o abordare diferită. El consideră că reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui aplicată doar dacă alte măsuri nu dau rezultate.
„Cu actualul număr de unități administrative, peste 3.300, să zicem, care dacă după aceste măsuri se va dovedi că va funcționa eficient și asta se va vedea în percepția publică, în percepția cetățenilor, înseamnă că am făcut un lucru bun, dacă acest lucru nu se va vedea în anii următori, e doar o problemă de timp, până indiferent cine va fi în guvernare, va constata că nu mai poate suporta acest tip de transferuri și va ajunge să comaseze localități. Din punctul meu de vedere, dacă mâine am comasa comunele sub 1.500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic”, spune Ilie Bolojan.
Premierul s-a arătat rezervat și în privința reducerii numărului de județe. Liberalul a argumentat prin probleme legate de dezvoltarea inegală și de organizarea zonelor metropolitane, scrie b1tv.ro.
RECOMANDĂRI NEWSEDGE 
Reforma nu înseamnă să dai oameni afară. Reforma este în primul rând legată de servicii publice, spune Sorin Grindeanu. Numai că, guvernele anterioare din care au făcut parte atât PNL cât și PSD, au adus România la un deficit bugetar excesiv, deși au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie greșită.
Ba mai mult, în loc să îndrepte situatia în urma avertizmentelor primite, premierul PSD-ist Marcel Ciolacu a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar:
(Vezi: https://www.cotidianul.ro/bolos-despre-ciolacu-mi-a-spus-ca-l-doare-in-organul-genital-de-deficit/)
Măsurile guvernului Bolojan de redresare a situației prin reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierea resurselor financiare ale instituţiilor publice au fost necesare pentru oprirea degradării ratingului suveran al României de la „negativ” la „junk” (nerecomandat investițiilor), de către principalele agenții Fitch, Standard & Poor’s şi Moody’s.
De aceea, acum după adoptarea bugetului pe 2026 care prevede o creștere economică de 1% şi un deficit bugetar 6,2% din PIB, sunt necesare noi măsuri de reformă pentru încadrarea în ţinta asumată de Guvernul României.
Mai întâi este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate. In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-20)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe o bază sustenabilă.
Chiar dacă pentru functiile alese reforma administrativă nu poate fi făcută decât odată cu alegerile din 2028, nimic nu opreşte reducerea de pe acum a numărului de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi unde prefecții sunt numiți de Guvern fiind responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale respectiv in cele 8 regiuni de dezvoltare. In felul acesta s-ar reduce semnificativ cheltuielile bugetare inutile, rămânând mai mulți bani pentru sănătate, educație si ordine publică.