O ordonanță de urgență închide centralele pe cărbune. Orașele vor plăti prețul tranziției energetice

România și-a asumat, prin aderarea la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un calendar ferm de renunțare la energia produsă din cărbune (lignit și huilă). Nu este o decizie luată peste noapte și nici una exclusiv românească. Întreaga Uniune Europeană urmărește eliminarea treptată a combustibililor fosili din mixul energetic, ca parte a Pactului Verde European. România a negociat termene, a obținut amânări, a renegociat calendare. Dar în cele din urmă, hora nu poate fi evitată. Centralele pe cărbune trebuie să se închidă, iar consecințele practice vor fi resimțite direct în facturile de întreținere ale românilor care locuiesc în blocuri racordate la sistemele centralizate de termoficare.

Ordonanța de urgență adoptată de Guvernul României modifică cadrul legislativ privind centralele pe bază de cărbune, pentru a alinia legislația națională la angajamentele asumate în PNRR și la recomandările Comisiei Europene.

Miza concretă: centralele pe cărbune nu mai pot fi considerate închise doar pe hârtie, prin reducerea capacității sau schimbarea licențelor, fără a fi scoase efectiv din exploatare. Altfel spus, statul a blocat o cale pe care unii operatori o foloseau pentru a bifa formal niște obiective fără a le îndeplini în realitate.

Centralele care trebuie închise, până când și cine suferă

Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeană, calendarul de retragere a capacităților energetice pe bază de cărbune a fost ajustat, astfel încât până la sfârșitul anului 2025 să fie retrase din exploatare 1.045 MW, iar până la 31 august 2026 să fie retrase suplimentar 710 MW, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Printre capacitățile pe cărbune menționate în documentele care stau la baza ordonanței și în discuțiile cu Comisia Europeană se numără grupurile 3 și 4 de la CET Govora, precum și unități precum Turceni 4, Govora 5 și 6, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1. Toate acestea sunt relevante fie pentru calendarul de închidere asumat de România, fie pentru problemele semnalate de Comisie privind riscul menținerii lor mascate în funcțiune.

Consecința directă pentru cetățeni: acolo unde termoficarea depindea de aceste centrale, autoritățile locale vor fi nevoite să caute surse alternative. Alternativa suferată este gazul natural, care este semnificativ mai scump. Rezultatul se va vedea în facturile lunare.

Turceni 4, ultimele zile ale unui simbol industrial

Cel mai urgent caz este cel al grupului energetic 4 de la centrala Turceni. ANRE a retras deja licența grupului energetic Turceni 4 din cadrul Complexului Energetic Oltenia, iar deconectarea grupului trebuie făcută cât mai devreme înainte de 31 martie 2026, termen considerat esențial pentru deblocarea evaluării pozitive a cererii de plată nr. 4.

Miza financiară pentru a închide centralele este evidentă. Sunt 2,62 miliarde de euro. Graba nu este pur ideologică, în spatele ei stau bani europeni concreți. Este vorba de 2,62 miliarde de euro, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, iar cererea include 62 de jaloane și ținte care trebuie îndeplinite pentru ca banii să fie aprobați de Comisia Europeană. Fondurile vizează mai multe domenii, de la energie și infrastructură până la sănătate, educație și digitalizare.

Costul nerespectării angajamentelor este precis calculat. Nerespectarea calendarului poate atrage aplicarea unei penalizări maxime echivalente cu tranșa de grant aferentă Cererii de plată nr. 2, în valoare de 1,8 miliarde de euro, precum și blocarea plăților din cererile aflate în analiză și a celor viitoare, cu penalități suplimentare de până la 770 de milioane de euro.

Sancțiuni clare pentru operatorii care nu respectă termenele

Noua ordonanță nu se limitează la declarații de intenție. Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de până la 7% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacități de producție pe bază de huilă și lignit care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente. Mai mult, Ministerul Energiei poate solicita ANRE retragerea licențelor centralelor care nu respectă ordonanța, autoritatea fiind obligată să aplice măsura în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data înregistrării solicitării.

Bruxelles-ul a cerut dovezi, nu promisiuni

Presiunea internă vine după una externă tot mai explicită. Cu o lună în urmă, Comisia Europeană a transmis autorităților române că nu este convinsă că centralele pe cărbune declarate închise au fost scoase efectiv din funcțiune, solicitând dovezi clare. Se cer documente care să ateste retragerea licențelor și deconectarea fizică de la rețea. Comisia a avertizat că, în lipsa acestor clarificări, România riscă să piardă fonduri din PNRR.

Mesajul din Bruxelles este limpede: nu contează ce scrie în documente dacă la noi, coșurile fumegă în continuare. România a intrat acum într-o cursă contra cronometru în care miza este dublă. Banii europeni pe de o parte, și încălzirea românilor pe de alta. Un echilibru dificil, cu o singură certitudine deocamdată: cărbunele apune, iar factura tranziției va ajunge, inevitabil, și în cutiile poștale ale cetățenilor.