Tot mai puțini copii în marile orașe ale Americii. De ce metropolele își pierd familiile

Când Fernando și Patricia Escobedo s-au mutat în cartierul Willows, o zonă înstărită din El Paso, Texas, în urmă cu 25 de ani, copiii erau pretutindeni.

Aproximativ jumătate dintre casele de pe strada lor erau locuite de familii cu copii. Pe când creșteau, fiicele gemene ale cuplului obișnuiau să se plimbe cu trotinetele afară împreună cu ceilalți copii din cartier. La petrecerea anuală a străzii, săreau într-un castel gonflabil și urcau în autospeciala pompierilor locali.

Astăzi, gemenele sunt la facultate. Cartierul se simte cu totul diferit. Soții Escobedo mai au o fiică de 12 ani. Fernando spune că ea este unul dintre puținii copii sub 18 ani care mai locuiesc pe strada lor. Școala primară din apropiere are vizibil mai puțini elevi. Iar Fernando transmite că este mai probabil să vadă un vecin pensionar lucrând în grădină decât un copil mergând cu bicicleta.

„Nu mai este atmosfera de acum 10 ani, când încă erau mulți copii aici”, a spus el.

Scăderea natalității lovește în special marile orașe

Rata fertilității din Statele Unite a ajuns la un minim istoric. Astfel, numărul copiilor sub 18 ani este în scădere în întreaga țară. Totuși, declinul este mult mai accentuat în marile orașe.

Analiza publicației arată că numărul copiilor sub 18 ani care locuiesc în marile orașe americane a scăzut cu 6% în ultimul deceniu, comparativ cu o scădere de doar 1% la nivel național. Situația este și mai gravă în cazul familiilor cu copii mici. Numărul copiilor sub 5 ani din marile orașe a scăzut cu 15%, față de o reducere de 7% la nivelul întregii țări.

Chiar și orașele care își măresc populația pierd copii. În total, numărul copiilor a scăzut în aproximativ două treimi dintre cele 38 de orașe americane cu peste 500.000 de locuitori. The Wall Street Journal a analizat datele recensământului din perioada 2015–2024, cele mai recente disponibile.

De ce aleg familiile să plece

Familiile cu copii spun că principalele motive pentru care părăsesc orașele sunt costurile ridicate, preocupările legate de siguranță și calitatea vieții. La scădere contribuie și numărul tot mai mare de adulți fără copii care aleg să rămână astfel. Ei sunt îngrijorați de implicațiile financiare și de compromisurile pe care le presupune întemeierea unei familii.

Fenomenul se manifestă în orașe din toate categoriile economice. În San Jose, California, venitul median al gospodăriilor este aproape dublu față de media Statelor Unite. Aici, numărul copiilor sub 5 ani a scăzut cu 34% în ultimul deceniu. Aceasta este cea mai mare reducere dintre toate marile orașe americane.

Ernie și Samantha Solis au crescut amândoi în zona San Jose. Ei au locuit în oraș în primii ani de viață ai celor doi fii ai lor. Achiziționarea unei locuințe era imposibilă din salariile lor de pompier și profesor. Creșa costa aproximativ 25.000 de dolari pe an pentru fiecare copil. În plus, erau îngrijorați de obligațiile privind vaccinarea impuse de stat.

În iunie 2021, familia s-a mutat în Star, Idaho. Acesta este  un orășel aflat la mică distanță de Boise. „Pur și simplu ajunsesem la capătul răbdării”, a spus Ernie.

În fiecare luni, el zboară spre San Jose pentru serviciu. El locuiește în timpul săptămânii în dormitoarele gratuite puse la dispoziție pompierilor. Ulterior, vinerea se întoarce în Idaho. Acolo a întâlnit și alți tați: electricieni, tehnicieni HVAC și proprietari de ateliere auto, care fac același navetism.

În California, familia închiria o casă veche de aproximativ 130 de metri pătrați. În Idaho, deține o locuință de aproximativ 214 metri pătrați, cu suficient spațiu pentru a-și parca rulota. După mutare, au avut și un al treilea copil, o fetiță.

Scăderea numărului de copii afectează și orașele mai accesibile

Printre orașele considerate relativ accesibile ca preț, numărul copiilor a scăzut cu 15% în Albuquerque, New Mexico, și cu 11% în Milwaukee.

Economiile urbane încep deja să resimtă efectele acestei schimbări. Familiile reprezintă o parte importantă a bazei de contribuabili ai unui oraș. Familiile din clasa de mijloc stimulează cererea pentru bunuri precum alimentele accesibile, de care beneficiază întreaga comunitate.

Mai puțini copii înseamnă și un sprijin mai redus pentru școlile publice. Ele sunt adesea printre cei mai mari angajatori din multe orașe. Pe măsură ce sălile de clasă se golesc, autoritățile sunt nevoite să ia decizii dificile.

Unele administrații locale introduc programe de îngrijire gratuită a copiilor. Totuși nu este clar dacă acestea vor fi suficiente pentru a convinge oamenii să aibă copii sau familiile să rămână în orașe.

După criza financiară din 2008–2009, oamenii au rămas în orașe. Acolo existau cele mai bune locuri de muncă. Însă, pe măsură ce dezvoltarea economică s-a extins și în alte regiuni spre sfârșitul anilor 2010, familiile au început să plece în căutarea unor oportunități mai bune, explică Connor O’Brien, cercetător în cadrul think tank-ului Institute for Progress.

Pandemia și munca la distanță au accelerat exodul

Scăderea numărului de copii din orașe a început în 2017 și s-a accentuat odată cu pandemia. Covid-19 a deschis calea muncii la distanță. Situația a determinat multe familii să își reevalueze stilul de viață. Unele s-au mutat în suburbii, iar altele chiar mai departe. „Familiile au avut mai multe opțiuni de plecare și au profitat de ele”, a spus O’Brien.

Scăderea natalității este, de asemenea, un factor major. Numărul nașterilor din Statele Unite a scăzut cu 9% în ultimul deceniu, în principal deoarece tot mai puține femei au copii în adolescență și la vârsta de 20 și ceva de ani.

La nivel național, rata natalității scade și mai rapid în rândul femeilor hispanice, care reprezintă o parte importantă a populației în unele orașe.

O analiză realizată de Connor O’Brien arată că rata natalității în marile comitate urbane a scăzut cu 18% între 2010 și 2024. Este cea mai mare reducere dintre toate tipurile de comitate.

Există și orașe care atrag familii

Dintre cele 38 de orașe americane cu peste 500.000 de locuitori, analiza The Wall Street Journal arată că în 13 numărul copiilor a crescut. Aceste orașe, multe dintre ele situate în regiunea Sun Belt, sunt în general mai accesibile pentru familiile din clasa de mijloc.

În ultimul deceniu, numărul copiilor din aceste orașe a crescut cu 7%. În același timp populația totală a crescut cu 12%. Alte 17 mari orașe și-au mărit populația totală. Însă au înregistrat, în același timp, o scădere a numărului de copii care locuiesc acolo.

În unele orașe scăderea natalității este cauza principală, în altele familiile aleg să plece

În unele orașe care pierd copii, scăderea natalității reprezintă principalul motiv al declinului. În altele, cauza este plecarea familiilor către alte localități.

În Albuquerque, aproximativ jumătate din scăderea de 15% a numărului de copii se explică prin faptul că mai multe familii au plecat decât au venit. Restul declinului este cauzat de reducerea natalității. În comitatul Bernalillo se concentrează cea mai mare parte a populației orașului. Numărul nașterilor a scăzut cu 20% în ultimul deceniu.

În Denver, un oraș mai prosper din punct de vedere economic, numărul copiilor a scăzut cu 9%. Reducerea a venit ca urmare a unui ușor deficit al familiilor cu copii care au plecat comparativ cu cele care s-au mutat în oraș și a unei scăderi de 7% a numărului de nașteri. Pe parcursul unui deceniu, acest lucru înseamnă aproape 7.000 de nașteri mai puține decât ar fi existat dacă numărul lor ar fi rămas constant.

Orașele scumpe pierd tot mai multe familii

În New York costul vieții este foarte ridicat. Numărul copiilor a scăzut cu 8% în ultimii zece ani. Din anul 2000, orașul a înregistrat o pierdere netă de 80.000 de gospodării formate din persoane cu vârste între 30 și 54 de ani care sunt căsătorite sau au cel puțin un copil sub 18 ani. Scăderea este determinată în principal de plecarea familiilor cu venituri medii, potrivit Melissei Pumphrey, economist-șef al Corporației pentru Dezvoltare Economică a orașului New York.

În aceeași perioadă, New York a câștigat, în schimb, un număr net de 670.000 de gospodării alcătuite din persoane singure sau familii fără copii sub 18 ani.

Potrivit unei analize realizate de biroul controlorului financiar al orașului, părinții trebuie să câștige anual aproximativ 334.000 de dolari pentru a-și permite fără dificultăți costurile îngrijirii unui copil de doi ani. Chiria mediană pentru apartamentele cu trei sau mai multe dormitoare este de 5.495 de dolari pe lună la nivelul întregului oraș.

Povestea unei familii care a părăsit New York-ul

Cu câțiva ani în urmă, Raheim Bazile plătea 750 de dolari pe lună pentru a închiria o cameră într-o locuință din cartierul Queens. Aceasta reprezenta aproximativ un sfert din venitul său lunar net. El a lucrat ca șofer de camion pentru Serviciul Poștal al Statelor Unite. A aplicat pentru apartamente prin programul municipal de locuințe accesibile. Însă nu a fost niciodată selectat.

Când s-a logodit, în 2023, el și logodnica sa, cu care avea o relație la distanță, au început imediat să își facă planuri pentru a părăsi orașul. Bazile se gândea la această mutare încă din anii în care locuia într-o locuință socială împreună cu fiica sa dintr-o relație anterioară, care acum are 12 ani.

Inițial, a analizat posibilitatea de a se muta în suburbiile din Long Island, însă acestea erau prea scumpe. În cele din urmă, el și soția sa, Kierra Bazile, s-au stabilit anul trecut în Easton, Pennsylvania, un oraș cu aproximativ 30.000 de locuitori.

La începutul acestui an li s-a născut un fiu. „Aici mă simt mult mai ușurat”, spune Bazile, care în prezent lucrează în domeniul imobiliar.

Autoritățile încearcă să păstreze familiile în oraș

Primarul orașului New York, Zohran Mamdani, implementează un program de îngrijire gratuită a copiilor pentru a ajuta familiile să rămână în oraș. Deocamdată, noul program se aplică doar unui grup restrâns de copii în vârstă de doi ani.

Jenna Edwards, locuitoare din Brooklyn, a presupus întotdeauna că ea și soțul ei vor avea copii, însă au întâmpinat dificultăți în a concepe un copil. În 2019 au început să meargă la o clinică de fertilitate. Ei au aflat că tratamentele inițiale urmau să coste între 4.000 și 22.000 de dolari, chiar și cu asigurare medicală. În plus, nu exista nicio garanție că acestea vor avea succes.

Edwards era îngrijorată și de alte cheltuieli: factura pentru spital, costurile creșei și ale grădiniței. Cuplul locuiește într-un apartament cu chirie sub prețul pieței și protejat prin reglementări privind stabilizarea chiriei. Pentru ei ar fi fost probabil nevoit să se mute.

Edwards are acum 44 de ani și lucrează ca freelancer în domeniul creării de conținut. A decis în cele din urmă să nu urmeze procedura de fertilizare in vitro.

„Situația financiară a influențat cu siguranță cât de mult am fost dispuși să încercăm. Este ușor să ajungi aproape să te enervezi sau să fii frustrat că banii au influențat atât de mult fiecare etapă.”, spune ea. 

Nici orașele mai accesibile nu sunt o soluție ușoară

Chiar și în orașele mai puțin costisitoare, perspectiva de a avea un copil poate fi descurajantă din punct de vedere financiar.

În Philadelphia, unde numărul copiilor a scăzut cu 6%, Nija Rivera, în vârstă de 39 de ani, a crescut într-o familie din clasa muncitoare, într-o casă înșiruită în care locuia împreună cu frații săi, mama, bunica și străbunica.

Astăzi conduce o firmă de consultanță specializată în redactarea cererilor de finanțare și locuiește împreună cu soțul său, marinar de profesie, într-un apartament cu două camere pe care îl dețin.

Rivera practică zilnic hot yoga și urmează cursuri de dans și actorie. Soțul ei participă la un program de studiu al chitarei care durează un an.

A avea un copil ar însemna, cel mai probabil, să renunțe la timpul și banii investiți în aceste activități. „Îmi place să urmez cursuri și să învăț lucruri noi. Nu am avut ocazia să fac toate aceste lucruri când eram copil.”, spune Rivera. Ea își dorește, de asemenea, să își poată sprijini mama și tatăl vitreg dacă vor avea nevoie de ajutor în viitor.

El Paso: locuințele sunt mai accesibile, dar tot mai scumpe

Locuințele din El Paso sunt mai ieftine decât în multe alte orașe americane. Totuși, prețurile lor au crescut cu 32% în ultimii cinci ani, potrivit Redfin. Populația totală a orașului a rămas aproape neschimbată în ultimul deceniu, însă numărul copiilor a scăzut cu 9%. Declinul este explicat în principal de reducerea cu 30% a numărului copiilor sub cinci ani.

Pe fondul scăderii numărului de elevi, districtul școlar independent El Paso închide școli primare pentru a reduce cheltuielile.

Fernando Escobedo, în vârstă de 55 de ani și angajat în domeniul financiar, spune că strada pe care locuiesc părinții săi în vârstă, unde și-a petrecut copilăria jucându-se liber cu alți copii, este acum liniștită.

Petrecerea anuală organizată pe strada sa nu a mai fost reluată după pandemia de Covid-19. „Cei care au rămas sunt părinții, părinții mai în vârstă”, spune Escobedo.

Îmbătrânirea populației ridică noi provocări economice

Economiștii sunt preocupați de îmbătrânirea populației deoarece aceasta înseamnă mai puțini contribuabili aflați la vârsta activă și mai mulți pensionari care depind de programe precum Medicare și Social Security. În același timp, costurile pentru educație și alte servicii destinate copiilor rămân ridicate.

Jeff Clemens, profesor la Universitatea California din San Diego, afirmă că unele orașe care au pierdut copii au reușit să reducă cheltuielile pentru școlile publice, însă altele nu au făcut acest lucru, ceea ce a dus la un nivel excesiv al cheltuielilor pentru fiecare elev.

Principalul risc este ca reducerea numărului de familii să facă parte dintr-un declin mai amplu al populației și din erodarea bazei de impozitare a orașului.

Până în prezent, orașele care înlocuiesc familiile cu adulți fără copii, dar cu venituri ridicate, au reușit să evite această situație.

Din Milwaukee spre suburbii, în căutarea unei vieți mai bune pentru copii

Taneal Jordan obișnuia să participe cu plăcere la festivalurile locale și la alte evenimente organizate în Milwaukee după absolvirea facultății.

Jordan, în vârstă de 38 de ani și angajată în domeniul instruirii corporative, era conștientă de rata relativ ridicată a criminalității din oraș, însă considera că se poate proteja.

Perspectiva sa asupra vieții urbane s-a schimbat după ce ea și soțul ei au avut un băiat, care acum are trei ani. Camera montată la sonerie a surprins persoane furând colete de pe veranda casei. Locul de joacă din apropiere are echipamente ruginite și deteriorate. Familia și-a instalat propriul loc de joacă în curte, însă acest lucru înseamnă că fiul lor se joacă foarte rar cu alți copii.

Cuplul intenționează să se mute în suburbiile orașului Green Bay, din statul Wisconsin, unde speră că băiatul lor va putea merge la școli bune și se va putea juca împreună cu copiii din vecini.

„Pur și simplu mi s-a părut un loc foarte frumos, unde nu aș avea nicio problemă să-mi las copilul să meargă cu bicicleta pe stradă”, spune Jordan.