Europarlamentarul PNL, Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, explică pentru NewsEdge de ce listarea unor pachete minoritare nu înseamnă „vânzarea țării”, ci o măsură de transparentizare și eficientizare a companiilor de stat.
Mărul discordiei: reforma companiilor de stat
Scandalul din jurul companiilor de stat a luat din nou amploare în luna aprilie a acestui an. Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat în Guvern un plan de reformă a companiilor de stat. Documentul includea atât închideri ale unor, cât și listarea unor pachete minoritare de acțiuni la bursă pentru mai multe companii importante.
Reacția PSD a fost imediată și dură. Social-democrații au acuzat „vânzarea țării” și s-au opus direct acestui demers. AUR a mers pe aceeași linie, criticând „înstrăinarea activelor statului”.
Listare vs. privatizare
Europarlamentarul PNL Virgil Popescu respinge pentru NewsEdge acuzațiile privind pierderea controlului asupra companiilor de stat în cazul listărilor la bursă și spune că discursul politic este construit pe o confuzie intenționată:
„Listarea la bursă a unor companii nu înseamnă pierderea controlului statului. Și oricine spune contrariul fie nu înțelege diferența între listare și privatizare, fie o înțelege foarte bine și mizează pe faptul că electoratul nu știe despre ce e vorba. Listarea unor pachete minoritare, vorbim de 5-10%, maximum 15%, nu este privatizare. Este eficientizare și transparentizare. Statul rămâne acționar majoritar, păstrează toate deciziile strategice, păstrează votul în AGA, păstrează controlul.”
În opinia fostului ministru al Energiei, miza reală a reacției politice ține de felul în care au fost gestionate companiile de stat până acum:
„Ce pierde statul? Pierde capacitatea de a folosi compania ca instrument politic, ca distribuitor de sinecuri, ca vacă de muls pentru clientela de partid. Asta este miza reală. Asta îi sperie.”
,,PSD vrea să țină companiile sub control politic”
PSD a depus un proiect de lege în Parlament prin care propune interzicerea vânzării de acțiuni la companiilor de stat până la finalul anului 2027.
Inițiativa legislativă depusă de PSD este văzută de europarlamentarul PNL ca o continuare a politicilor din trecut:
„Este o inițiativă clasică PSD: blochează ce nu poți controla. Am mai văzut filmul. În 2020, PSD-ul a trecut prin Parlament Legea 173/2020, prin care a interzis vânzarea de acțiuni la companiile de stat timp de doi ani. Argumentul era exact același pe care îl auzim astăzi – „nu vindem țara”. Rezultatul concret: a blocat listarea Hidroelectrica timp de doi ani. Doi ani irosiți. Guvernul Cîțu a abrogat acea lege în februarie 2021 și am putut, în sfârșit, să mergem mai departe.
Ce urmărește, de fapt, PSD prin această inițiativă sunt două lucruri foarte concrete. Să țină companiile sub control politic și să blocheze reforma care ar pune capăt privilegiilor băieților deștepți. Atât. Restul este învelișul
Fostul ministru al Energiei susține că momentul economic actual ar fi unul dintre cele favorabile pentru astfel de operațiuni:
„Este cel mai bun moment din istorie pentru a obține evaluări corecte. Să blochezi o astfel de fereastră, în plin deficit bugetar și cu PNRR care prevede oricum listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din energie și transport, înseamnă să sabotezi conștient interesul național. Iar argumentul că „evaluările sunt subevaluate din cauza volatilității” este o demagogie pură – exact piața ne dă, în 2026, cea mai bună evaluare posibilă.”, a declarat Virgil Popescu pentru NewsEdge.
Exemplul Hidroelectrica
Virgil Popescu amintește exemplul listării Hidroelectrica ca precedent pentru actuala dispută privind companiile de stat. Conform Ground News, Hidroelectrica a trecut pragul de 70 miliarde de lei valoare de piață.
„Am trecut deja prin acest film, exact cu aceiași actori. Când am susținut listarea Hidroelectrica, în calitate de ministru al Energiei, am fost acuzat că „vând compania străinilor”.”
Fostul ministru al Energiei spune că rezultatul listării contrazice criticile de atunci.
„În această lună, Hidroelectrica a depășit 70 de miliarde de lei valoare de piață – record absolut la BVB. Iar statul român nu a vândut niciun procent din pachetul său. Cei care au vândut au fost Fondul Proprietatea, iar acțiunile au fost cumpărate, în mare parte, de români – direct sau prin fondurile de pensii Pilon II, unde 8,4 milioane de români au economii.
Hidroelectrica produce astăzi profit mai mare decât OMV Petrom, are management performant și oferă energie la prețuri bune cetățenilor. Asta este „înstrăinarea capitalului” pe care o reclama PSD? Eu numesc altfel: capitalizarea inteligentă a companiilor românilor.”
Virgil Popescu spune că listarea ar impune reguli similare și altor companii de stat:
„CEC Bank și Portul Constanța sunt active foarte valoroase, dar sunt și administrate într-un regim de opacitate care le ține sub potențial. O listare le obligă la rapoarte trimestriale, la audit independent, la guvernanță corporativă reală, la o evaluare zilnică dată de piață, nu de pixul unui ministru.
Norvegia a listat Equinor în 2001 și statul deține în continuare 67%. Polonia are PKO Bank Polski listat din 2004 și PZU listat din 2010. Austria are Verbund listat din 1988, cu statul la 51%. Nimeni nu a „vândut țara”. Toate aceste companii au crescut, au devenit ancore ale piețelor naționale și au atras capital pentru investiții. Asta vrem și noi”, a declarat europarlamentarul PNL.
Moțiunea de cenzură
Tema „vânzării țării” devine, în acest moment, mai mult decât o dispută economică. Devine una dintre liniile centrale de atac politic în încercarea de a dărâma Guvernul Bolojan.
Miza reală nu este doar listarea unor pachete minoritare, ci controlul asupra unor companii-cheie ale statului.
Pentru PSD, ieșirea de la guvernare și repoziționarea pe un discurs suveranist vine într-un moment în care partidul încearcă să recupereze electorat pierdut, inclusiv în fața AUR. Pentru PNL, reforma companiilor de stat face parte din pachetul mai larg de măsuri asumate în relația cu Comisia Europeană și în logica reducerii deficitului.
În perioada următoare, disputa politică se va tranșa în Parlament, unde vor fi votate atât moțiunea de cenzură (pe 5 mai), cât și eventuala blocare legislativă a listărilor.