Austeritate fără taxe noi, PNRR cu presiune maximă și AUR exclus. Ce promite Tomac în programul fiscal

Tomac a anunțat un mecanism permanent de consultare cu mediul de afaceri, eliminarea birocrației inutile, presiune maximă pentru absorbția fondurilor din PNRR până la termenul de 31 august, și refuzul categoric al oricărei colaborări cu AUR. Austeritate cu chip uman, parteneriat cu antreprenorii și corupție tratată ca risc de securitate națională. E un portret de program de guvernare care va trebui să convingă Parlamentul în care USR tocmai a respins varianta tehnocrată cu 90% din voturi.

Când un premier desemnat acordă un interviu Politico înainte de a fi votat de Parlament, trimite un mesaj dublu. Unul e spre exterior, adică investitorii, partenerii europeni, instituțiile internaționale. Celăllat e spre interior, către propriul electorat și partidele care urmează să decidă soarta cabinetului.

Eugen Tomac a ales să facă asta vineri, în aceeași zi în care USR anunța că nu-l susține, în aceeași zi în care PNL confirma că merge în opoziție.

Tonul interviului din Politico contrastează izbitor cu haosul politic intern. Tomac părea calm, tehnic, pro-european, cu promisiuni concrete și cu linii roșii trasate clar. Austeritate fără taxe noi, un stat care nu mai hărțuiește antreprenorii. A vorbit și despre PNRR, care în opinia sa, ar trebui, salvat cu orice mijloace legale. A mai amintit de corupția numită pe față, cu risc față de securitatea națională. Dacă va exista un Guvern Tomac, rămâne o întrebare deschisă. Dar programul lui fiscal este acum pe masă.

Deficitul bugetar, o traiectorie non-negociabilă

Tomac a declarat că traiectoria fiscală a României „nu este negociabilă” și că executivul va continua restructurarea cheltuielilor publice. Țintele anunțate, 6,2% deficit în 2026 și 5,1% în 2027, se înscriu în angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv. Orice deviere ar risca suspendarea fondurilor europene și o reacție severă din partea piețelor financiare, care deja privesc cu atenție stabilitatea politică de la București.

Premierul desemnat nu a oferit detalii despre mecanismele concrete de reducere a cheltuielilor, dar a subliniat că ajustările nu vor atinge salariile sau pensiile persoanelor vulnerabile. „Puținele resurse pe care le putem aloca pentru a fi responsabili din punct de vedere fiscal vor merge în această direcție”, a declarat Tomac.

Austeritate fără taxe noi. O promisiunea centrală pentru mediul de afaceri

Mesajul cel mai așteptat de antreprenori și investitori a venit ferm și fără echivoc. „Statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor”, a spus Tomac, anunțând că va institui un mecanism permanent de consultare cu mediul de afaceri și că va fi realizat un inventar public al autorizațiilor necesare activităților economice, urmând să fie eliminate cele considerate inutile.

Nicio taxă nouă pe muncă, nicio taxă nouă pe capitalul productiv. Aceasta ar fi linia roșie trasată tocmai în contextul în care presiunea pentru creșterea veniturilor bugetare este maximă. România are un deficit structural care nu se rezolvă doar prin tăieri de cheltuieli. Fără creștere economică susținută, matematica fiscală rămâne imposibilă. Tocmai de aceea, Tomac mizează pe sectorul privat ca motor al redresării, nu pe stat ca sursă suplimentară de taxe.

PNRR, termenul de 31 august și presiunea maximă

Tomac a anunțat că va exercita „presiune maximă” asupra autorităților și contractorilor implicați în proiectele PNRR și a avertizat că nu își permite „vacanțe în timp ce România pierde bani”. De asemenea, a precizat că, dacă Parlamentul nu va adopta la timp reformele necesare, guvernul va utiliza toate instrumentele legale disponibile, inclusiv ordonanțe de urgență.

Termenul de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor care condiționează tranșele PNRR este real și presant. România a accesat până acum o fracțiune din cele 29 de miliarde de euro disponibile, iar blocajele legislative și administrative au costat deja sute de milioane de euro. Apetitul pentru OUG-uri, instrument constituțional legitim, dar deseori abuzat în istoria recentă, ridică întrebări despre legalitatea și calitatea legislației produsă astfel.

Extremismul hrănit de injustiția fiscală

Tomac nu evită subiectul politic cel mai fierbinte din România anilor recenți. „Constrângerile fiscale percepute ca fiind nedrepte, constrângeri care afectează cetățeanul mai întâi și privilegiații la urmă, alimentează extremele”, a afirmat el, adăugând că statul trebuie să reducă mai întâi propriile privilegii înainte de a cere sacrificii populației.

Fraza descrie exact mecanismul prin care AUR a crescut electoral în ultimii ani. Este percepția că sistemul este corupt, inechitabil și că sacrificiile reale le fac întotdeauna oamenii obișnuiți, nu cei cu funcții și pensii speciale. Tomac a exclus categoric orice colaborare cu AUR, declarând că nu poate accepta formațiuni politice care ar fi acționat împotriva intereselor României.

Corupția, risc de securitate națională, nu doar problemă de imagine

Premierul desemnat a susținut și necesitatea consolidării luptei anticorupție, afirmând că împarte poziția președintelui Nicușor Dan, potrivit căruia corupția reprezintă un risc pentru securitatea națională. Tomac a pledat pentru mai multă transparență în cheltuirea banilor publici, digitalizarea serviciilor publice și creșterea responsabilității instituțiilor statului.

Tratarea corupției drept risc de securitate națională, și nu doar un scandal de imagine sau un dosar penal, schimbă cadrul conceptual al discuției. Înseamnă că banii publici deturnați nu sunt doar o pagubă financiară, ci o vulnerabilitate strategică a statului, la fel de periculoasă precum un atac cibernetic sau o breșă în apărare.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!