Fico acuză Occidentul că apropie NATO de un conflict cu Rusia. Macron și Tusk avertizează asupra amenințărilor hibride

Europa se confruntă cu două interpretări diferite asupra riscului de extindere a războiului din Ucraina

.

Premierul Slovaciei, Robert Fico, afirmă că sprijinul militar acordat Kievului și strategia occidentală de slăbire a Rusiei ar fi ajuns într-un punct în care unii politicieni ar încerca să împingă NATO către o confruntare directă cu Moscova.

De cealaltă parte, liderii Franței și Poloniei susțin că problema de securitate nu este doar perspectiva unei escaladări militare, ci și intensificarea unor acțiuni rusești de tip hibrid: atacuri cibernetice, sabotaje și incidente care implică drone.

Declarațiile apar într-un moment în care Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, iar statele NATO își consolidează măsurile de apărare.

Fico: „Ne confruntăm cu un pericol mortal”

Într-un mesaj video publicat sâmbătă pe rețelele sociale, Robert Fico a avertizat asupra riscului unei escaladări majore a conflictului.”Ne confruntăm cu un pericol mortal”, a declarat premierul slovac, criticând continuarea sprijinului occidental pentru Ucraina.

Fico a susținut că strategia pe care o descrie drept „eșecul strategiei de distrugere a Rusiei prin războiul din Ucraina” ar fi determinat unii politicieni occidentali să caute o confruntare directă între NATO și Rusia. „Anumiți șoimi ai războiului din NATO încearcă, cu orice preț, să transforme acest război într-un conflict între Rusia și NATO.”

Premierul slovac nu a prezentat dovezi pentru afirmația că state sau lideri NATO ar urmări în mod deliberat declanșarea unui asemenea conflict și nu a nominalizat politicienii la care s-a referit. Reuters a relatat declarațiile sale ca parte a unei poziții pe care Fico a exprimat-o în mod repetat în legătură cu războiul din Ucraina.

Bratislava spune că nu vrea să fie atrasă în război

Fico a reiterat că Slovacia nu intenționează să trimită militari într-un eventual conflict direct cu Rusia.

Poziția premierului slovac este legată și de avertismentele sale anterioare privind posibilitatea ca un incident cu drone să genereze presiuni pentru activarea mecanismului de apărare colectivă al NATO. „Războiul din Ucraina nu este războiul Slovaciei și nici al NATO”, este mesajul transmis de Fico.

Slovacia este membră NATO și are graniță cu Ucraina. Fico spune că dorește să evite implicarea țării sale într-un conflict pe baza a ceea ce el numește un „pretext fabricat”.

Poziția sa privind sprijinul militar pentru Ucraina este diferită de cea a majorității aliaților NATO. Guvernul slovac condus de Fico s-a opus furnizării de ajutor militar slovac Kievului, În timp ce Bratislava a menținut relații politice mai apropiate cu Moscova decât multe alte guverne europene.

Ce prevede, de fapt, Articolul 5

În centrul discuției se află și Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Acesta stabilește principiul potrivit căruia un atac armat împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor membrilor Alianței.

Totuși, activarea Articolului 5 nu înseamnă că toate statele NATO trebuie să răspundă în mod identic sau că este declanșată automat o anumită operațiune militară. Fiecare aliat trebuie să ofere asistență statului atacat și decide ce măsuri consideră necesare. Existența unui atac armat și aplicarea mecanismului sunt discutate și evaluate de aliați.

La summitul NATO de la Ankara, desfășurat în 7 și 8 iulie 2026, liderii celor 32 de state membre au reafirmat angajamentul față de apărarea colectivă și Articolul 5. NATO a descris, de asemenea, Rusia drept o amenințare pe termen lung pentru securitatea și stabilitatea euro-atlantică.

Macron vede o altă amenințare: războiul hibrid

Mesajul lui Robert Fico vine în contradicție cu avertismentele formulate recent de președintele francez Emmanuel Macron.Acesta a declarat că amenințarea reprezentată de operațiunile hibride rusești împotriva Franței și a altor state europene s-a intensificat.

Președintele francez a cerut guvernului să pregătească măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii critice și a unor obiective sensibile din domeniul apărării și tehnologiei. Potrivit lui Macron, acțiunile atribuite Rusiei includ atacuri cibernetice și operațiuni cu drone. El a afirmat că Franța a fost vizată în ultimele săptămâni și a avertizat că asemenea acțiuni nu vor rămâne „fără răspuns”.

Unul dintre exemplele invocate în acest context este incidentul de la aeroportul Leipzig/Halle din Germania, unde o dronă încărcată cu explozibili ar fi fost descoperită în apropierea unei aeronave cargo ucrainene. Autoritățile germane au atribuit Moscovei responsabilitatea pentru operațiune, potrivit relatării Reuters.

Tusk: Rusia ar putea testa reacția NATO

Și premierul polonez Donald Tusk a avertizat asupra unor posibile operațiuni hibride. În fața Parlamentului de la Varșovia, Tusk a afirmat că informațiile analizate de serviciile de informații indică posibilitatea unor atacuri cu drone și rachete împotriva unor state care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia.

Potrivit lui Tusk, Moscova ar putea încerca să prezinte ulterior asemenea incidente drept „accidentale”, pentru a testa reacția statelor NATO. Și pentru a vedea până unde poate merge fără să provoace un răspuns colectiv.

Avertismentul premierului polonez vine într-un context regional în care Varșovia își menține nivelul ridicat de alertă.

Polonia a ridicat avioanele de luptă după atacurile asupra Ucrainei

Pe 17 septembrie, Rusia a lansat un nou val de atacuri cu drone și rachete asupra mai multor regiuni din Ucraina. Ca măsură preventivă, Polonia și-a ridicat nivelul de pregătire militară și a desfășurat aviație de luptă pentru protejarea propriului spațiu aerian. Operațiunea preventivă a fost încheiată ulterior. Iar armata poloneză a transmis că nu au fost înregistrate încălcări ale spațiului aerian polonez în timpul perioadei de alertă.

Măsura arată însă cât de direct poate influența intensificarea atacurilor din Ucraina pregătirea militară a statelor NATO aflate în apropierea frontului.

NATO își reafirmă sprijinul pentru Ucraina

La summitul de la Ankara din iulie, aliații NATO au reafirmat atât angajamentul față de Articolul 5, cât și sprijinul pentru Ucraina.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat atunci că aliații vor continua să furnizeze Ucrainei echipamente militare, asistență și instruire. Pentru 2026 și 2027, aliații au anunțat angajamente de cel puțin 70 de miliarde de euro pentru acest sprijin.

În aceeași declarație de summit, NATO a precizat că Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică. Și a reafirmat principiul potrivit căruia „un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, notează Mediafax.