Germania își intensifică lupta împotriva fraudelor cu ajutoare sociale. Cum încearcă Jobcenter să descopere rețelele organizate

Sistemul german de protecție socială se confruntă de mai mulți ani cu cazuri de fraudă organizată, iar Jobcenter-ele încearcă să identifice mai rapid rețelele care ar obține ilegal prestații de la stat, informează Știri pe surse.

O investigație publicată de FOCUS online arată că autoritățile au înregistrat la nivel național peste 1.500 de cazuri de abuz organizat al prestațiilor sociale de către cetățeni ai Uniunii Europene. În aproape 1.000 dintre aceste situații au fost depuse sesizări penale. Datele provin de la Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă (BA). Cifrele trebuie însă privite cu o limitare importantă: evidența nu acoperă toate cele 404 Jobcenter din Germania. Datele disponibile provin din cele aproximativ 300 de centre administrate în comun de Agenția Federală și autoritățile locale, astfel încât amploarea reală a fenomenului nu poate fi stabilită cu precizie

Un ghid intern de aproximativ 30 de pagini

Pentru identificarea cazurilor suspecte, Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă a distribuit Jobcenter-elor un document intern intitulat „Combaterea abuzului organizat de prestații sociale în contextul specific al liberei circulații în UE”.

Ghidul, aflat în forma consultată de FOCUS la nivelul din ianuarie 2022, descrie metodele prin care funcționarii pot identifica legături între mai multe dosare și pot depista tipare care ar indica existența unei rețele organizate.

Una dintre metode este analiza datelor privind plățile sociale.

„Harta termică” a cazurilor suspecte

Autoritățile pot combina informațiile despre beneficiarii prestațiilor cu alte date disponibile în sistem. Prin intermediul unor algoritmi sunt căutate conexiuni precum adrese comune, angajatori comuni, numere de telefon sau date bancare care apar în mai multe dosare.

Rezultatul este ceea ce documentul descrie drept o „Heatmap”, o „hartă termică” care îi poate ajuta pe funcționari să identifice grupuri de cazuri care au elemente comune. Aceste conexiuni nu reprezintă automat dovada unei fraude. Ele pot constitui însă „anomalii sau elemente suspecte” care justifică verificări suplimentare.

Potrivit ghidului, autoritățile se confruntă de mai mulți ani cu situații în care persoane aflate în dificultate financiară sunt recrutate de grupări organizate și aduse în Germania „cu promisiuni false”. Agenția Federală descrie practica drept „inumană”.

Cum ar funcționa mecanismele de fraudă

Unul dintre scenariile descrise de autorități pornește de la crearea aparenței că o persoană dintr-un alt stat UE lucrează în Germania, fie ca angajat, fie ca lucrător independent. În baza acestei situații declarate, persoana poate solicita prestații sociale. Potrivit ghidului, în unele cazuri documentele prezentate autorităților ar fi falsificate sau veniturile reale ar fi ascunse.

Una dintre situațiile descrise este cea în care beneficiarul declară un anumit loc de muncă și un anumit salariu, în timp ce activitatea reală și veniturile obținute ar fi diferite.

Documentul menționează cazul în care: „Beneficiarul de prestații exercită – uneori în mod forțat – o activitate diferită de cea declarată și o ascunde față de Jobcenter.”

Într-o asemenea situație, veniturile reale pot fi mai mari decât cele declarate oficial.

Beneficiari care locuiesc în altă țară

Un alt tipar urmărit de autorități este legat de reședința efectivă a beneficiarului. Ghidul descrie situații în care persoane declară că locuiesc în Germania pentru a primi prestații, dar s-ar afla în realitate în țara de origine. „În unele cazuri, beneficiarii de ajutoare sociale doar pretind că se află permanent în Republica Federală, dar locuiesc de fapt în țările lor de origine.”

Potrivit documentului, atunci când aceste persoane sunt convocate la Jobcenter, ele se pot întoarce temporar în Germania pentru a se prezenta autorităților.

În anumite cazuri, sunt menționate și situații în care sunt solicitate sau încasate nejustificat prestații pentru copii.

Locuințe supraaglomerate și chirii neobișnuit de mari

Un alt element urmărit de autorități îl reprezintă locuințele folosite în asemenea scheme. FOCUS relatează despre situații în care persoane recrutate în Europa de Est ar fi cazate în imobile degradate, uneori în condiții improprii, iar costurile declarate pentru locuire ar fi suportate prin prestații sociale.

În unele cazuri, contractele de închiriere ar putea indica valori care par acceptabile în documente, dar care sunt disproporționate în raport cu condițiile reale ale locuinței.

Autoritățile urmăresc, de asemenea, situațiile în care sunt solicitate ajutoare pentru mobilarea unor spații despre care există suspiciuni că nu sunt locuite efectiv.

România și Bulgaria au apărut într-o versiune mai veche a ghidului

FOCUS online relatează că o versiune anterioară a documentului făcea referire explicită la „cetățeni români și bulgari”. Formularea a fost ulterior eliminată după criticile organizațiilor sociale și ale grupurilor pentru combaterea discriminării. În actuala versiune, Agenția Federală precizează explicit că cetățenii UE „nu sunt supuși unei suspiciuni generale de abuz al prestațiilor”.

Instituția subliniază, de asemenea, că majoritatea cetățenilor europeni aflați în Germania au „un drept legitim la prestațiile SGB II”. Prin urmare, referirile la România și Bulgaria vizează cazurile și rețelele descrise în investigație, nu comunitățile românești și bulgărești din Germania în ansamblu.

Ce semnale urmăresc funcționarii

Ghidul include o serie de indicii care pot determina Jobcenter să verifice mai atent un dosar. Printre acestea se numără situațiile în care aceeași adresă, același angajator, același număr de telefon sau aceleași date bancare apar în mai multe cazuri.

Un alt exemplu prezentat în document este reprezentat de cererile completate impecabil de persoane care declară că au cunoștințe limitate de limba germană: „În ciuda cunoștințelor lingvistice lipsă sau insuficiente, cererile de ajutoare sunt completate impecabil.”

Alte elemente care pot declanșa verificări sunt folosirea acelorași consultanți fiscali sau notari de către mai mulți solicitanți, transferuri către același cont bancar, lipsa cardului bancar al beneficiarului sau existența unor relații între proprietarul locuinței și angajator.

Pentru persoanele care declară activități independente, autoritățile pot verifica inclusiv existența echipamentelor necesare pentru desfășurarea meseriei declarate.

Interviurile și controalele la domiciliu

Atunci când apar suspiciuni privind existența unui loc de muncă fictiv, Jobcenter poate solicita o discuție directă cu beneficiarul. Ghidul recomandă ca, în astfel de situații, solicitantul să fie întrebat despre activitatea desfășurată, locul de muncă, transport, colegi, echipamente, clienți sau modul în care obține contracte.

Documentul prevede și posibilitatea unor verificări la domiciliu atunci când există îndoieli cu privire la locul în care persoana locuiește efectiv. Scopul este stabilirea faptului că beneficiarul se află realmente la adresa declarată și că situația prezentată în dosar corespunde realității.

Germania încearcă să îmbunătățească schimbul de date

Combaterea fraudelor organizate nu se limitează la Jobcenter.

Autoritățile germane urmăresc o cooperare mai strânsă între instituțiile care gestionează prestațiile sociale, administrația fiscală, autoritățile de înregistrare, poliție și serviciile vamale.

În septembrie 2026, FOCUS online relata că Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă dispune deja de un „Kompetenzzentrum Leistungsmissbrauch”, un centru specializat în analiza și combaterea abuzului organizat al prestațiilor. Din 2027 sunt prevăzute și structuri regionale.

Vanessa Ahuja, membră a conducerii Agenției Federale, a descris fenomenul drept „mai mult decât câteva cazuri izolate”, dar a precizat că nu este vorba despre un fenomen de masă.

Peste 1.500 de cazuri, dar amploarea reală rămâne neclară

Potrivit datelor furnizate de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă către FOCUS online, au fost înregistrate 1.524 de cazuri de abuz organizat în perioada 2022 – primul semestru din 2026.

Repartizarea raportată a fost:

• 2022: 324 de cazuri;
• 2023: 229;
• 2024: 421;
• 2025: 406;
• prima jumătate a lui 2026: 144.

În aproape 1.000 dintre aceste cazuri au fost depuse plângeri penale.

Agenția Federală recunoaște însă că nu există încă o imagine statistică completă la nivelul întregii Germanii. Cele 104 Jobcenter administrate exclusiv de autoritățile locale nu sunt incluse în această bază de date. Informațiile privind naționalitatea persoanelor implicate și distribuția regională nu sunt disponibile într-o formă uniformă.

Astfel, autoritățile încearcă să combată mai eficient fraudele organizate, dar datele existente nu permit încă stabilirea cu precizie a dimensiunii totale a fenomenului.