Sunt 699 de posturi vacante și 384 noi locuri de muncă. Ce prevede memorandumul Guvernului pentru companiile publice locale

Sunt 699 de posturi vacante și 384 noi locuri de muncă. Ce prevede memorandumul Guvernului pentru companiile publice locale
Imagine Guvernul a aprobat vineri un memorandum prin care 36 de operatori economici locale pot crește cheltuielile salariale și își pot extinde schema de personal; sursă foto-Wikimedia Commons
Guvernul a aprobat vineri un memorandum prin care 36 de operatori economici aflați în coordonarea, subordinea sau autoritatea administrațiilor publice locale pot crește cheltuielile salariale și își pot extinde schema de personal. Valoarea totală a măsurilor aprobate se ridică la 85,57 milioane de lei.

Din suma alocată, 31,36 milioane de lei vor acoperi majorări salariale în limita indicelui mediu de creștere a prețurilor. 34,56 milioane de lei vizează ocuparea a 699 de posturi vacante. 19,64 milioane de lei sunt rezervate pentru angajarea de personal pe 384 de posturi nou-înființate, potrivit memorandumului publicat vineri, 12 iunie 2026, pe site-ul Guvernului României.

Companiile vizate furnizează servicii publice esențiale în 22 de județe, de la apă și canalizare la transport public, termoficare și administrare de infrastructuri aeroportuare. Majorările salariale nu vor putea depăși pragul inflației prognozate pentru 2026, estimat la 6,5%.

Există un paradox dureros în România serviciilor publice locale. Companiile care pompează apă potabilă în milioane de case, care coordonează autobuzele de dimineața devreme până noaptea târziu, și care întrețin rețelele de termoficare nu reușesc adesea să plătească salarii suficient de mari pentru a atrage sau păstra oamenii care fac toate acestea.

Guvernul a pus în evidență acest paradox.  Totul e cuprins într-un memorandum de 85,57 milioane de lei. Acesta se dă undă verde majorărilor salariale și sute de angajări la 36 de companii publice locale din 22 de județe. O decizie care, dacă va fi pusă în practică, va schimba ceva concret în viețile a mii de angajați ai unor companii pe care toată lumea le folosește și nimeni nu le vede.

Cei trei piloni ai memorandumului: salarii, posturi vacante, posturi noi

Din totalul de 85,57 milioane de lei aprobat, structura este clară: 31,36 milioane de lei merg spre majorări salariale indexate cu inflația, 34,56 milioane de lei acoperă ocuparea a 699 de posturi vacante existente, iar 19,64 milioane de lei finanțează crearea și ocuparea a 384 de posturi nou-înființate.

Această arhitectură financiară are o logică precisă. Nu este vorba de salarii mărite din senin, ci de o ajustare la realitatea economică. Inflația a erodat și puterea de cumpărare a angajaților din sectorul public local, iar posturile vacante neocupate degradează calitatea serviciilor furnizate populației. Memorandumul încearcă să rezolve simultan ambele probleme.

Cine are acces și cine nu. Condițiile de eligibilitate

Memorandumul a fost elaborat în baza prevederilor OUG nr. 89/2025, act normativ care condiționează majorarea cheltuielilor salariale și extinderea numărului de angajați de aprobarea prealabilă a Guvernului. Pot accesa aceste facilități operatorii care nu au înregistrat pierderi și nici datorii restante la finalul anului 2025 și care nu estimează astfel de probleme financiare pe parcursul anului 2026.

Pentru societățile care au raportat pierderi sau obligații restante la sfârșitul anului trecut, accesul este condiționat de implementarea unor planuri de redresare care să prevadă reducerea pierderilor cu o valoare de cel puțin două ori mai mare decât sumele destinate majorărilor salariale și diminuarea restanțelor cu minimum 20%. O condiție care sună rezonabil,cel puțin teoretic sau oficial, statul nu poate premia ineficiența cu bani.

De ce nu găsesc angajați. Salariul minim

Cel mai elocvent exemplu din documentație vine de la Suceava. La ACET SA Suceava, aproape jumătate dintre salariați au ajuns să fie remunerați la nivelul salariului minim pe economie. Situația a apărut în urma majorărilor succesive ale salariului minim și a menținerii neschimbate a grilelor salariale, ceea ce a redus diferențele dintre categoriile de personal și a creat dificultăți în recrutarea specialiștilor.

Este un mecanism bine cunoscut managerilor din companiile publice locale. Salariul minim crește periodic, dar grilele interne nu se actualizează, ceea ce nivelează în jos întreaga structură salarială. Specialistul cu 10 ani de experiență ajunge să câștige aproape la fel ca un debutant, iar la primul interviu în altă parte, pleacă.

Probleme similare a raportat și Transport Public Local SA Suceava, care nu a reușit să ocupe toate posturile aprobate anterior, în ciuda campaniilor de recrutare desfășurate prin presa locală, radio, televiziune, platformele proprii și anunțuri în mijloacele de transport. Reprezentanții societății consideră că principalul motiv îl reprezintă nivelul salarial insuficient de atractiv.

O regie de transport public care face reclamă în propriile autobuze că are posturi vacante și tot nu găsește candidați spune tot ce trebuie spus despre starea pieței muncii din sectorul public local.

Cel mai mare beneficiar și surprizele listei

Compania de Apă Someș din județul Cluj are cea mai mare sumă aprobată prin memorandum.Sunt 13,17 milioane de lei, din care 7,01 milioane de lei reprezintă majorări salariale, iar 6,16 milioane de lei sunt destinate ocupării a 100 de posturi nou-înființate.

Pe locul doi ca valoare aprobată se află Tursib Sibiu, cu 8,39 milioane de lei. Cea mai mare parte, 6,99 milioane de lei, vizează 89 de posturi noi. Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila urmează cu 7,25 milioane de lei, destinați în principal ocupării a 117 posturi vacante. Lista include și doi operatori de aeroporturi. Sunt Aeroportul Târgu Mureș și Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, semn că și infrastructura aeroportuară regională se confruntă cu deficite de personal.

Cheltuielile rămân în bugetele companiilor

Guvernul precizează că toate costurile generate de măsurile aprobate vor trebui reflectate în bugetele de venituri și cheltuieli ale societăților beneficiare. Totodată, companiile care beneficiază de subvenții ori transferuri pentru activitatea curentă nu vor putea finanța aceste creșteri din fonduri publice, fiind obligate să suporte costurile exclusiv din veniturile proprii.

Cu alte cuvinte, memorandumul dă permisiunea, nu banii. Fiecare companie va trebui să găsească din propriile venituri resursele pentru aplicarea măsurilor aprobate. Un detaliu important, care temperează entuziasmul anunțului.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii