Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru și catastrofa deficitului de forță de muncă. Fără investiții în capitalul uman, România ajunge într-un punct fără întoarcere

Rata de ocupare a forței de muncă în România se situează la 69% în categoria de vârstă 20-64 de ani, față de o țintă UE de 78% și o țintă națională de 74,7% pentru 2030, fără niciun progres semnificativ în direcția atingerii ei. Decalajul de gen ajunge la 18,7 puncte procentuale, unul dintre cele mai mari din Europa, cu 78,2% rată de ocupare la bărbați față de 59,5% la femei.

Generația „decrețeilor” se va pensiona în masa în perioada 2032-2034, comprimând și mai mult piața muncii deja deficitară

40% dintre potențialii angajați ai României nu sunt activi pe piața muncii. Nu pentru că nu ar exista locuri de muncă, nu pentru că economia ar fi în colaps — ci pentru că România nu a investit sistematic în capitalul uman, nu a construit politici integrate de ocupare și a permis ca un milion de cetățeni să rămână blocați undeva în jurul salariului minim, fără trambulina formării profesionale și fără perspectiva mobilității sociale.

Deficit și decalaj

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Muncii, a ales cuvântul cel mai dur pentru a descrie această realitate în fața unui forum european de specialitate: „catastrofă”. Nu metaforă, nu exagerare retorică, ci diagnostic.

69%, cu un decalaj de gen de 18,7 puncte e printre cele mai mari din Europa. „Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă. Dacă vă uitați la categoria de vârstă între 20 și 64 de ani, aceasta este de 69%. România speră să atingă 74,7% în 2030, față de ținta de 78% la nivelul UE. Dar nu există nicio mișcare anume în această direcție. Asta înseamnă că aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi”, a spus Pîslaru la Conferința la nivel înalt privind deficitul de forță de muncă din Europa, de la București. 

Ministrul a subliniat că, pentru bărbați, rata de ocupare atinge 78,2%, în timp ce pentru femei coboară la 59,5%. El a constatat un decalaj de gen de 18,7 puncte procentuale, unul dintre cele mai mari din Europa. Această diferență nu reflectă preferințe individuale, ci bariere structurale. Acestea sunt lipsa infrastructurii de îngrijire a copiilor, salariile mici din sectoarele predominant feminine, discriminarea pe piața muncii și migrația selectivă care a drenat prioritar forța de muncă masculină calificată.

2032-2034 e termenul limită al catastrofei

Pîslaru a avertizat că presiunea actuală este încă suportabilă față de ce urmează. „Nu există nicio modalitate ca această țară să evolueze fără a investi în capitalul uman. Și nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investiții. Are beneficii. Și chiar acum, costul inacțiunii este de fapt uriaș. Și vom fi într-un punct fără întoarcere foarte curând, mai ales când se adaugă problema pensionării, unde o generație mare, numită generația decrețeilor, se va pensiona.

Acest lucru se va întâmpla în 2032 și 2034. Și atunci presiunea va fi cu adevărat uriașă”, a afirmat Pîslaru.

Generația „decrețeilor”, rezultatul a circa 400.000 de nașteri pe an în perioada 1967-1989, când Ceaușescu a interzis avortul și contracepția pentru a crește populația, reprezintă cel mai mare cohort demografic din istoria postbelică a României. Retragerea lor simultană de pe piața muncii va crea un deficit de contribuabili greu de compensat pe termen scurt prin nicio politică de ocupare, oricât de ambițioasă.

Capcana veniturilor medii și cele două singure chei de ieșire

„În România nu se înțelege pe deplin că există ceea ce economiștii numesc o capcană a veniturilor medii. O țară nu poate crește pe baza consumului și recupera decalajul mai mult decât un anumit nivel permis de productivitatea totală a țării.

Și dacă vrem să depășim acest nivel, singurii doi factori acceptați de profesori și teoreticieni, pe de o parte, și de toate guvernele, pe de altă parte, sunt că trebuie să investești în două lucruri principale. Capitalul uman, care include competențe, și inovația, care include modernizarea tehnologiei”, a remarcat Pîslaru.

Capcana veniturilor medii este un concept economic consacrat. Economiile care au ieșit din sărăcie prin muncă ieftină se blochează la un prag de productivitate pe care nu-l pot depăși fără schimbarea modelului de creștere. România se află acolo de cel puțin un deceniu, fără o politică națională coerentă de capitalul uman care să ofere răspunsul structural necesar.

Modelul „Trinitate”. UE, stat, privat și 200 de miliarde pentru 2028-2034

Ministrul a propus o formulă concretă pentru finanțarea investițiilor în capitalul uman: „Singura modalitate a României de a avansa nu este doar concentrarea pe fondurile UE, ci este să privim fondurile europene ca pe o treime din resurse, banii naționali o altă treime, iar sectorul privat cealaltă treime. Cu acest model «Trinitate» putem avea de fapt un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro disponibil pentru perioada 2028-2034.”

Pîslaru a adăugat că România are acum un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, „foarte mici, foarte dispersate, foarte dificil de gestionat”. E o risipă administrativă care explică de ce fondurile europene nu au produs schimbarea structurală așteptată. Dispersia înlocuiește viziunea, micile proiecte acoperă găurile, dar nu construiesc nimic durabil.

Sărăcia activă, un milion de oameni captivi la salariul minim

„Avem o problemă a sărăciei care este foarte ridicată în România. Vorbesc despre sărăcia internă, cu o mare parte a populației active care încă rămâne, undeva la un milion, în jurul salariului minim”, a mai arătat Pîslaru. Un milion de oameni angajați, deci „incluși” pe piața muncii în statistici, dar captivi la pragul de jos al salarizării, fără resurse pentru formare, fără timp pentru reconversie, fără perspectiva unor locuri de muncă mai bune.

Aceasta este, în fond, forma cea mai insidioasă a deficitului de forță de muncă: nu absența oamenilor, ci absența valorii adăugate pe care o produc.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!