Analiza efectuată de Independent Commodity Intelligence Services (ICIS), publicată în această săptămână, trasează coordonatele unui viitor energetic în care Bucureștii joacă un rol geopolitic pe care puțini l-ar fi anticipat acum zece ani.
Neptun Deep și momentul de cotitură al Europei Centrale
UE urmează să-și sisteze gradual achizițiile de gaze rusești până la finalul anului 2027. Acesta va fi un punct de cotitură pentru piețele europene. În era post-gaz rusesc, Europa Centrală și de Est ar putea dispune de rezerve mai mari decât se preconiza. Polonia și România pot juca un rol esențial pe noile rute regionale de aprovizionare, potrivit ICIS.
În analiza ICIS, Europa Centrală și de Est înseamnă Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria și România — șase țări care au însumat împreună circa 602 TWh cerere de gaze în 2025, reprezentând 15% din cererea totală a UE. Un bloc de consum de această dimensiune, privat de sursa istorică, creează o presiune de aprovizionare la care Neptun Deep poate răspunde concret.
60 TWh excedent anual, aritmetica unui exportator major
România ar putea deveni un exportator net semnificativ de gaze până în 2028, cu o producție excedentară ce depășește cererea internă cu peste 60 TWh pe an.
60 TWh reprezintă aproximativ jumătate din consumul anual de gaze al Ungariei, de exmplu. E o cantitate suficientă pentru a alimenta milioane de gospodării sau pentru a susține o industrie regională semnificativă. Primele gaze din Neptun Deep sunt așteptate în septembrie 2027. Perspectiva e ca instalația să transforme România în cel mai mare producător de gaze din UE odată cu atingerea capacității maxime de producție.
Decizia care va determina cine beneficiază
ICIS a subliniat că viitoarea decizie a guvernului României privind drepturile de preemțiune pentru gazele din Neptun Deep va determina dacă piețele învecinate vor accesa exporturi de până la 5 miliarde de metri cubi pe an sau vor fi nevoite să găsească alternative mai restrictive și mai costisitoare.
Drepturile de preemțiune, mecanismul prin care statul sau consumatorii interni au prioritate de achiziție față de exportatori, pot restricționa sau facilita accesul vecinilor la gazul românesc. O decizie de guvern, adoptată în mijlocul crizei politice actuale de la București, va modela harta energetică a Europei Centrale pentru cel puțin un deceniu.
Serbia construiește puntea spre București
Una dintre țările vecine, Serbia, prietenul constant al României, planifică să construiască o interconexiune de gaze cu țara noastră. Construcția este planificată pentru următori doi ani, a declarat ministrul sârb al energiei, Dubravka Đedović Handanović, în martie 2026.
Serbia, care nu este membră UE, dar caută alternativa la gazul rusesc de tranzit prin Ucraina, privește deja spre Neptun Deep ca spre o soluție de securitate energetică. Interconexiunea planificată cu România ar transforma Bucureștiul dintr-un producător regional într-un nod de distribuție activ, cu tot ce implică aceasta în termeni de influență diplomatică și economică.
Bucurie prudentă
OMV Petrom SA e compania care extrage gazul din platforma Neptun Deep. Ministerul Energiei din România deține doar 20.7% din acțiuni. Restul aparțin OMV AKTIENGESELLSHAFT din Austria. La rândul ei, acțiunile acesteia sunt deținute de Österreichische Beteiligungs AG, un holding austriac de stat, cu 31.5% și Abu Dhabi National Oil Company, cu 24.9%. Restul de 43,4% sunt acțiuni libere în circulație. Ele sunt deținute de investitori instituționali (predominant din America de Nord și Europa) și acționari publici de retail. 0,4% reprezintă acțiuni proprii și acțiuni ale angajaților.
O ofertă de nerefuzat
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
