Ce conține programul de guvernare al lui Adrian Veștea. Cu ce îl contrazice pe Bolojan, ce se întâmplă cu CASS-ul la mame și cu măsurile cerute de PSD

În primul rând, programul Guvernului Bolojan avea specificat clar pe prima pagină cine sunt partidele care susțin acest program: PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile. În documentul Guvernului Veștea, se vorbește extrem de generic de ,,forțe politice”.

Este aceeași arhitectură politică și administrativă pe care PNL a încercat să o fixeze în ultimele luni, într-un context dominat de deficit și presiune bugetară.

Diferența este de accent. Programul de gvernare Veștea încearcă să transforme linia de austeritate și reformă într-un proiect mai ușor de vândut politic: apărare, infrastructură, fonduri europene, industrie națională și securitate economică. Cu alte cuvinte, documentul păstrează disciplina bugetară, dar o împachetează într-un mesaj despre dezvoltare și siguranță.

Patru piloni strategici

Programul este organizat în jurul a patru mari direcții: Programul SAFE, aderarea la OCDE, implementarea integrală a PNRR și absorbția fondurilor europene.

SAFE devine piesa centrală a noii formule. Guvernul vorbește despre utilizarea celor 16,68 miliarde de euro disponibile prin acest instrument european pentru înzestrarea Armatei, infrastructură cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei de apărare. Miza politică este clară: apărarea este prezentată ca motor economic.

Aderarea la OCDE este păstrată ca obiectiv de țară. Programul leagă acest proces de reforme instituționale, predictibilitate, politici publice mai bine fundamentate și creșterea încrederii investitorilor. 

PNRR rămâne, la rândul său, principalul instrument de modernizare, cu accent pe jaloanele rămase, finalizarea investițiilor mature și evitarea pierderii fondurilor.

Veștea spune că Bolojan nu și-a făcut treaba

Programul de guvernare Veștea recunoaște explicit, chiar din capitolul despre ordinea finanțelor publice, eșecul țintei bugetare asumate sub mandatul Bolojan. 

Documentul arată că România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB în 2025. Adică mult peste ținta de 7% din PIB pe care guvernul Bolojan o anunțase ca obiectiv. Situație care a obligat la „cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii ani”. 

Practic, textul pe care Veștea îl depune ca propriul program de guvernare conține, negru pe alb, confirmarea că politica fiscală a predecesorului său a derapat semnificativ de la traiectoria promisă. 

Totuși, tonul rămâne tehnic și evită orice critică directă la adresa lui Bolojan, vorbind despre „lecțiile etapelor anterioare” și despre continuarea, nu repararea, direcției asumate.

Ce rămâne identic cu Bolojan

În esență, programul Veștea continuă linia Bolojan pe trei zone mari: reducerea deficitului, reforma administrației și restructurarea companiilor de stat.

Pe aceeași direcție continuă și ANAF, Antifrauda și Vama. Acestea ar urma să fie scoase din algoritmul politic și reorganizate pe indicatori de performanță. Tema a fost deja prezentă în programul Bolojan. 

La fel, în administrația publică se păstrează logica reducerii personalului acolo unde se impune, a eliminării sporurilor exagerate și a salarizării unitare. La companiile de stat rămân aceleași instrumente, audituri, transparență, indicatori de performanță, reducerea subvențiilor și demiteri pentru neîndeplinirea obiectivelor.

Capitole întregi din document sunt reluate cuvânt cu cuvânt din varianta negociată sub Bolojan. Justiția, Agricultura și Transporturile sunt practic identice, La fel și listele de autostrăzi în construcție, Sibiu-Pitești, A0, A7, A3, A8, magistralele feroviare și cele de metrou, M4, M5, M6. 

Această continuitate confirmă declarația pe care Veștea a făcut-o public, înainte de a depune lista de miniștri, când a spus că va prelua programul Bolojan fără să schimbe o virgulă. 

Ulterior a recunoscut că a fost nevoit să facă unele ajustări. În care să țină cont de măsuri deja realizate sau care nu mai puteau face parte din text.

Ce apare nou

Noutatea cea mai vizibilă este zona de energie. În mare parte, energia păstrează același mix, Neptun Deep, Cernavodă 3 și 4, eolian offshore, dar adaugă detalii noi privind companiile de stat în insolvență.

Programul include explicit dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni, SMR, cu încurajarea unei industrii locale pentru lanțul de furnizare și soluții financiare noi pentru energia nucleară.

Această formulare contează politic. SMR-urile reapar ca proiect strategic, deși tema a fost controversată și a generat anterior poziționări prudente. În programul Veștea, ele sunt integrate în strategia de securitate energetică, alături de Neptun Deep, Caragele, centralele pe gaze, energia regenerabilă, stocarea și modernizarea rețelelor.

Mențiunea readuce în discuție un subiect controversat. Proiectul SMR de la Doicești a fost pus la îndoială de Bolojan, ca premier, declarând că ar trebui reanalizat. 

Textul programului de guvernare, însă, nu a fost niciodată schimbat pe acest punct. SMR-urile sunt o prioritate inclusiv în varianta Bolojan.

Mai mult, analistul politic Sebastian Lăzăroiu scria că proiectul de la Doicești a fost mărul discordiei dintre președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan.

O altă noutate de accent este legarea infrastructurii de apărare. Conectarea Moldovei și a regiunilor estice apare în program nu doar ca proiect de dezvoltare regională, ci și ca investiție de securitate națională. Practic, infrastructura mare este mutată într-o logică de reziliență militară și economică.

CASS la mame, tăcere

Unul dintre cele mai sensibile subiecte din spațiul public, contribuția CASS de 10% reținută din indemnizația de creștere a copilului, introdusă de guvernul Bolojan prin Legea 141/2025, începând cu august 2025, nu apare deloc în programul Veștea. 

Bolojan a justificat public măsura spunând că mamele „trebuie să contribuie cu o sumă infimă”. Argumenta, astfel, nevoia de a crește numărul de contributori la sistemul de asigurări de sănătate.

Eugen Tomac, desemnat premier înaintea lui Veștea, a propus explicit eliminarea acestei taxe pentru mamele cu copii sub o anumită vârstă, estimând impactul bugetar la sub 0,02% din PIB și prezentând măsura ca un semnal pro-natalitate. 

Programul său includea și majorarea plafonului indemnizației de creștere a copilului de la 8.500 la 10.000-12.000 de lei.

Programul Veștea nu reia niciuna dintre aceste două promisiuni. Nu elimină taxarea, nu o reconfirmă, pur și simplu nu o menționează.

Măsurile cerute de PSD lui Tomac, inexistente

Programul include un pachet de măsuri orientate spre familii. O subvenție de 2.250 de lei pe lună pentru angajatorii care încadrează părinți cu minimum trei copii, o primă de 1.000 de lei pe lună pentru mamele cu minimum trei copii și posibilitatea ca bunicii angajați să primească concediu de creștere a copilului în locul părinților. 

Subvenția pentru angajatori nu este o noutate de fond, ea exista deja, sub o formă apropiată, în programul Bolojan, la capitolul muncă.

În rest, amprenta vizibilă a PSD în text este limitată. 

În programul Veștea nu se regăsesc măsurile sociale și fiscale pe care PSD le-a pus pe masă lui Eugen Tomac. Vorbim de scăderea TVA la alimente și medicamente, indexarea pensiilor de la 1 ianuarie, creșterea salariului minim, scăderea taxelor pe salariile mici și medii sau eliminarea CASS pentru anumite categorii vulnerabile.

Partidul a negociat condiții pentru a susține guvernul, iar presa a relatat tensiuni pe componente precum ocuparea unor ministere. Totuși, tonul general al programului rămâne unul de disciplină fiscală și reducere a cheltuielilor, fără promisiuni mari de tip creșteri salariale sau pensii, specifice retoricii social-democrate clasice. 

Documentul continuă, de altfel, linia condiționării stricte a ajutoarelor sociale, acordate doar acolo unde nu există locuri de muncă disponibile.

Pensii și salarii

Programul vorbește despre pensii și salarii, dar prudent. Nu promite majorări clare. În schimb, propune combaterea pensionărilor anticipate nejustificate, eliminarea excepțiilor, limitarea câștigurilor din pensiile necontributive și reclasificarea unor categorii de personal în vederea calculului vârstei de pensionare.

Cu alte cuvinte, zona socială este tratată prin sustenabilitate, nu prin creșteri de venituri. Aici se vede cel mai clar diferența dintre discursul PSD din negocieri și forma finală a programului Veștea.

Pe pensii, programul Veștea reia patru direcții deja anunțate ca priorități. Este vorba de limitarea câștigurilor din pensiile necontributive, reclasificarea unor categorii profesionale pentru calculul vârstei de pensionare, combaterea pensionărilor anticipate nejustificate și eliminarea unor excepții care permit ieșirea mai timpurie din sistem, alături de continuarea reformei pensiilor speciale.

Niciuna dintre aceste măsuri nu vine cu o relaxare a liniei impuse sub Bolojan. 

Dimpotrivă, toate sunt formulate ca restricții suplimentare asupra unor categorii care beneficiau de regimuri avantajoase. 

Practic, capitolul de pensii confirmă aceeași logică de austeritate selectivă care a marcat deja mandatul precedent. Statul taie din privilegii și excepții și nu promite majorări generale. Singura zonă unde discursul rămâne deschis e indexarea pensiilor obișnuite, care nu apare garantată explicit în program.

Sănătatea, reformă mai dură

Pe sănătate, programul Veștea introduce un ton mai dur decât cel din varianta Bolojan. 

Documentul prevede reducerea cu peste 20% a numărului de paturi de spitalizare continuă până în 2030, plată pe performanță pentru medici, criterii de performanță pentru șefii de secție și desfacerea contractului de muncă pentru personalul din sistemul public care lucrează privat în timpul programului. 

Furnizorii privați cu contract CNAS ar trebui să aibă minimum 80% din personal angajat cu normă întreagă.

Reducerea numărului de paturi nu este o măsură inventată de programul Veștea. România are 728 de paturi la 100.000 de locuitori. Media europeană este de circa 511, locul trei în Uniunea Europeană la acest indicator, cu un grad de ocupare de doar 51% pentru pacienții acuți. 

Reducerea cu 14.000 de paturi în doi ani fusese deja anunțată de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, în aprilie 2026. Independent de criza politică și de programul de guvernare în discuție acum.

Educația, ținte noi

Pe educație apar elemente absente din programul Bolojan, ținta de 15% din bugetul general alocat educației până în 2030. Precum și programul-pilot Școală de la 8 la 17. O măsură cu potențial de controversă este evaluarea profesorilor inclusiv prin raportare la diferența dintre notele acordate la nivel de școală și rezultatele obținute de elevi la examenele naționale. 

Pe cercetare, ținta de 1% din PIB până în 2030 este similară celei din programul anterior.

Program similar, majoritate incertă

Programul Guvernului Veștea este mai degrabă un document de continuitate decât unul de schimbare. Nu rescrie direcția Bolojan. Încearcă doar să o facă mai acceptabilă politic, printr-un vocabular mai larg: siguranță, industrie, infrastructură, fonduri europene, respect pentru cetățean.

Doar că, pentru moment, această reformulare nu a adus și majoritatea parlamentară necesară. 

Votul de învestitură a fost amânat de mai multe ori. USR a anunțat că nu susține guvernul. UDMR nu intră în sală. AUR spune oficial că nu votează. 

PSD oscilează între reticență publică și anunțuri că „are voturile”, fără ca o decizie fermă să fie încă luată. 

Singura variantă rămasă pe masă este sprijinul unor parlamentari AUR, despre care surse politice spun că ar fi ,,curtați” de PSD.

Rămâne astfel întrebarea politică de fond, pe care niciun lider nu a răspuns-o încă explicit. Dacă majoritatea covârșitoare a programului Veștea reproduce, ca structură și măsuri, programul guvernării Bolojan, ce ar justifica votarea lui după ce coaliția care l-a propus pe Bolojan l-a demis exact pe acest premier, prin moțiune de cenzură? 

Schimbarea de premier nu a fost urmată, până acum, de o schimbare de fond a politicilor, ci doar de o schimbare de etichetă. Ceea ce face ca votul din Parlament să nu fie despre conținutul programului, ci despre cine câștigă sau pierde din negocierea de ministere și voturi din jurul lui.


O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!