Predicțiile săptămânii. Toată lumea știe totul despre rating. Noua temă de scandal: trecerea la euro. Influencerii ne sting lumina

Nicușor Dan mai pune un lemn pe focul neliniștii în care trăiește românul și ne anunță că partidele sunt de acord cu trecerea la euro. Mai trebuie să fie de acord și lupul, adică Comisia și Banca Europeană, dar pentru români astea sunt detalii. Criza energiei a stârnit toți influencerii. Avem întrecerea progresistă a economisirii. Predicțiile săptămânii.

Brusc, România a uitat de isteria lipsei de guvern și a necesității aprobării legislației pentru PNRR și a deschis două noi „jaloane” ale tematicii dezbătute zilnic. Ratingul acordat de marile agenții internaționale și criza energetică provocată de „schimbările climatice”. Nicușor Dan a simțit că trebuie să dea și o știre pozitivă: suntem deja pe drumul spre adoptarea euro.

Predicții pentru rating. Telenovela deciziei luate de Fitch la rugămintea guvernului român și ce urmează

Fitch este doar prima agenție care anunță rating-urile de țară. Urmează S&P și Moody’s în luna august. Cel mai probabil evaluările vor fi în marja deja abordată de Fitch.

Aceste agenții de rating financiar fac evaluări de credit pentru aproape toate statele din lume. Ele evaluează bonitatea statelor (capacitatea acestora de a-și plăti datoriile) și conferă așa-numitul rating de țară. Ratingurile de credit le oferă investitorilor informații care îi ajută să determine dacă emitenții de obligațiuni și de alte tipuri de titluri de creanță sunt solvabili și vor putea să plătească dobânzile aferente titlurilor de capital emise, precum și suma propriu-zisă a creditului (numită principal).

Agențiile de rating financiar oferă analize și evaluări independente nu doar pentru statele care emit obligațiuni, ci și pentru companii care emit astfel de titluri de capital.

Cel mai probabil, Bolojan a mizat pe o evaluare stabilă când s-a ținut cu dinții de Palatul Victoria. Ceilalți vor arunca cu pietre în guvernul demis pentru că periclitează viitoarele evaluări. Deoarece evaluarea Fitch apreciază pozitiv politicile de reducere a deficitului, dar notează ca vulnerabilitate pentru viitor polarizarea și fragmentarea climatului politic intern.

Predicții ale săptămânii politice. PSD va continua să atace în justiție (cu succes) orice hotărâre a guvernului

PSD a înțeles că singura modalitate de a-l debarca pe Bolojan e să rupă UDMR. Ceea ce se poate face doar dacă aduc guvernul în varianta de a nu funcționa.

Bolojan joacă la rupere, aruncând în responsabilitatea Parlamentului orice nu-și permite PSD să nu voteze: SAFE, subvenții pentru agricultură, ANI, legea salarizării, adică PNRR. Pe unele nu le votează chiar PNL-USR pentru că nu le plac amendamentele PSD, dar războiul acuzelor continuă și fiecare parte se străduiește să fie credibilă pentru proprii votanți. AUR se distrează cu popcorn și bere pe stadion și așteaptă alegerile anticipate. Că țara se duce dracului, nu interesează pe nimeni.

Ba chiar comunicatorii lui Bolojan au inventat și o telenovelă. După ce salvatorul a aprins lumina în cămară să alunge șobolanii, acum a bătut cu pumnul în masa agenției Fitch, care voia să ne bage în junk. Culmea e că finii intelectuali care vorbesc de low IQ-ul suveraniștilor georgiști propagă fără jenă narative din acestea de copii de clasa a treia.

Între timp justiția declară pe bandă rulandă (firesc) nelegale HG-urile guvernului demis Bolojan.

Nicușor Dan adaugă trecerea la euro pe lista proiectelor care ar trebui să unească politicienii

„Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan.

În realitate, nimeni nu știe ce au convenit între ei politicienii. Pentru că în România totul se întâmplă cumva pe sub masă. Pentru proiectele mari ale țării, pentru care ar trebui deszbateri și înțelegeri publice, ultimul acord a fost cel de la Snagov, din 1995, când toți liderii partidelor parlamentare au acceptat strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană și NATO. De atunci nu a mai fost formalizat niciun acord. Și nici politici publice, obiective strategice sau decizii pentru poziționarea strategică a României nu am mai văzut.

Din România educată a lui Iohannis n-a rămas nimic, la România onestă a lui Nicușor Dan n-are nimeni speranțe. Despre parcursul României spre OCDE sau aderarea la euro se scriu ocazional știri, dar nimeni n-a scris și semnat o declarație politică și n-a spus cu subiect și predicat populației ce înseamnă.

Foarte multe ajustări și reporniri economice sunt necesare pentru ambele. Trecerea la euro nu se face prin HG. Iar oamenii trebuie să înțeleagă de ce e bine să o facem, ce așteptări sunt de la noi și ce consecințe vor fi după trecerea la euro. Altfel e doar un nou subiect pe care partidele să se încaiere, toată lumea să își dea cu părerea fără să aibă habar. Și timpul să treacă în timp ce România se prăbușește.

Predicția săptămânii economice. Aprindem lumina doar propagandistic. Românii sunt invitați să facă economii la curent electric

Bolojan încearcă să facă uitat de câteva zile sloganul „aprindem lumina”. Ba din contră, influencerii săi de casă se întrec ca pe vremea proletcultismului să raporteze reduceri de consum. Nu mai spală rufe, nu mai pun aerul condiționat. Ne-am întors cu 10 ani pe vremea pandemiei, când toți ecologiștii care economiseau apa până la limita spălării o dată pe săptămână au început să se spele pe mâini de 100 de ori. Acum brusc sting lumina la ore de vârf.

Cum bine constata cineva pe rețelele sociale: „Ceri populației să facă economie și să strângă cureaua? … salariul minim net este de 2.699 de lei, iar pensia minimă este 1.281 de lei? Românii făceau deja economie la coșul zilnic, la combustibil, la curent, la gaze, la apă și alte servicii. Făceau deja economie la educație, la îngrijiri medicale, la concedii și servicii de agrement. 17% din populația României trăiește în deprivare materială și socială severă. 23,6% dintre copii trăiesc în sărăcie. 25,8% dintre tinerii între 18-24 de ani trăiesc în sărăcie. Per ansamblu, 27,5% din populație trăiește în risc de sărăcie și excluziune socială, conform INS”.

Cei care fac astfel de campanii vorbesc doar electoratului PNL-USR, care merge cu Bolojan și la aprins și la stins lumina și în cămară după șobolanii roșii și fără aer condiționat ca să salveze patria. În realitate, singurii pe care îi salvează sunt niște incompetenți puși în fruntea guvernului și care nu mai vor să plece de 10 ani și mai bine.

România fără nicio strategie

Pentru că în final se ajunge tot acolo, România n-are habar unde merge, de ce, ce sectoare stategice ar trebui să consolideze. Și e valabil și pentru agricultură și pentru apărare și pentru educație și pentru energie. Despre sănătate, rest in pace. Cât despre energie, România cere ajutor Ucrainei și nu primește răspuns. Ceea ce e nepoliticos, dar normal, n-ai cum să ceri sprijin unei țări atacate și în război.

Pentru Bolojan care a luat portofoliul energiei ca să aibă „marfă” pentru scandalul cu psd-iștii e doar rușinos. Comic e ministrul Apărării care declară senin că va devia cursul Dunării și că nu trebuiau închise centralele pe cărbune. L-o cunoaște oare pe Ghinea, scriitorul de PNRR-uri?

„În România există riscul să se stingă lumina, de data asta nu doar metaforic, ci la propriu, în condițiile în care singura strategie a Guvernului este să fim solidari, adică firmele și populația să consume mai puțin curent”, a postat pe rețele sociale economistul Radu Georgescu. „Eu sunt solidar cu multă lume, dar nu pot să fiu solidar cu instituția de pe planeta Pământ care se numește Guvernul României”.

Să vină străinii să ne scrie politicile publice. Ai noștri nu-s în stare

„Poate nu știai, dar această instituție are în atribuții să facă strategia energetică a unei țări de pe planeta Pământ care se numește România”, explică Radu Georgescu. Să vedem ce strategie energetică a făcut Guvernul României în ultimii 35 de ani: în 1989, România producea 72 TWh (miliarde kWh) de energie electrică, iar în 2025, România a produs 51 TWh, adică o scădere de 30% a producției de energie. Ups.

Dar stai liniștit, instituția numită Guvernul României are în atribuții și partea de economie: deoarece s-au închis multe fabrici după 1989, industria consumă mult mai puțină energie; altfel, acum eram în beznă și probabil nu mai postai poze din vacanță, ci trimiteai o vedere acasă, să spui că este totul bine. Pe planeta Pământ există o altă instituție, care se numește Guvernul Poloniei. Polonia, în 1989, producea 136 TWh de energie electrică, iar în 2025, Polonia a produs 167 TWh de energie electrică, adică o creștere de 23%.

Cea mai bună strategie ar fi să îi rugăm pe domnii din Guvernul Poloniei să facă strategiile economice și energetice și pentru România; le explicăm frumos că România este o țară bogată, cu oameni harnici, dar totuși avem un ghinion la președinți, prim-miniștri, miniștri, senatori etc.”, concluzionează Radu Georgescu, o recomandare la care subscriu.