Situația din România s-a schimbat mult față de acum niște ani, deja pare că se merge către un sistem politic cu un partid dominant și mai multe partide mici, apropiate ca forță. Ce zic eu aici se referă la forța electorală a partidelor: AUR la 35-38% și restul partidelor parlamentare gravitând între 18% (PSD) și 10-12% (USR). Cifre din sondajele oficiale, altele nu avem. Și în baza cărora începem predicțiile săptămânii.
Dar dacă vorbim de puterea informală, USR a acaparat principalele funcții ale statului, are PNL la remorcă, deoarece Bolojan se bazează mai mult pe miniștrii săi USR, civici, decât pe cei pe care partidul i-a impus pe funcții.
Situația nu e roză nici internațional, nici financiar, nici social. Trebuie să ne așteptăm la ceva soluții prin care poporul nervos să fie ținut „la locul lui” până vin vremuri mai bune. Iată câteva care par dezgropate din arhiva deep-state-ului de acum câțiva ani.
1. Predicție a săptămânii: PSD e liber să plece, dar Grindeanu va merge la DNA
Am mai spus. Grindeanu nu are multa marjă de manevră. Iar dacă va face mișcări dure vor fi cel mai probabil de conivență cu președintele.
Pentru că există mai multe paliere ale trosnelii politice, dincolo de cele clasice PSD-PNL-USR: între palatele Victoria și Cotroceni, între o parte a PNL și USR. Și implicit între cercurile de putere informală din spatele lor. O bătălie pentru procurori, pentru șefii serviciilor, pentru resurse sau pentru acces în cercurile de afară.
Grindeanu nu va pleca din coaliție dacă nu este asigurat că dosarele de la DNA care l-ar putea viza nu stau nederanjate într-un sertar. Nu va face gesturi politice majore nici dacă i se va bate obrazul de la Bruxelles.
Iar dacă va face, noul partid social democrat va rașcheta suficienți parlamentari pentru a asigura o majoritate actualei orientări. A ce ne sună? Schema Băsescu – PLD Stolojan – UNPR Gabriel Oprea. Majoritate atunci pentru guvernele Boc – MRU. Ultimul a căzut când efectiv ajunsese funia la par.
Să mai notăm un detaliu interesant: noua anchetă deschisă în legătură cu reabilitarea Gării de Nord (contract Ministerul Transporturilor) este demarată de Parchetul European, nu de cei domestici. Avertisment evident: dacă acasă pierdem hățurile, avem și alte soluții pentru a arăta scheleții din dulap. Din nou, nimic original, toate vechi.
În urmă cu puțin timp, Grindeanu a afirmat că PSD nu va vota guvern minoritar și nu va face alianță cu AUR. Dar și că în interiorul PSD consultările vor începe pe 20 aprilie, ceea ce înseamnă armistițiu până după Paște.
2. Predicție a săptămânii: Bolojan apasă pedala pentru un „front de dreapta”, o platformă pentru el
În reuniunea de astăzi a PNL, s-a afirmat (pe surse) că se are în vedere constituirea unui pol de dreapta cu USR și restul partidelor mici. Din nou, nimic nou. Este schema cu care a urcat Băsescu pe val în 2004, iar PNL întotdeauna a fost doritor de alianțe care să-i ducă la putere fără muncă.
După ce Băsescu i-a aruncat afară din sfera puterii în 2008 s-au grăbit să fugă sub pulpana USL pentru a urca din nou liniștiți în fotolii. Istoria participării PNL la alegeri demonstrează cu claritate, că de unul singur PNL nu a obținut niciodată nimic. Nu pentru că n-ar putea, ci pentru că aproape nimeni din acest partid nu are o componentă ideologică precizată și nici prea mult chef de muncă.
Bolojan este avantajat de o astfel de coaliție virtuală prin care poate rămâne la putere, inclusiv până la alegeri și ar putea să-i ia și fața președintelui Nicușor Dan, a cărei anduranță este mult mai scăzută la hârșâielile politice.
3. Predicție a săptămânii: Referendumul ca armă de revenire politică
Ar putea referendumul pe justiție din Italia să fie un model și pentru Nicușor Dan? Aș zice că da. Giulia Meloni nu a dorit să întărească poziția justiției făcând referendumul, ci sățși testeza propria popularitate utilizând o temă sensibilă în Peninsulă.
La fel ca și în România, tema corupției este de mulți ani subiect de top în Italia, corupția politicienilor, dar și a judecătorilor sau a procurorilor. Tot ca și în România de multe ori justiția a fost acuzată că acționează abuziv pentru a schimba scena politică.
O astfel de idee nu ar ni neobișnuită nici în laboratoarele românești. În primul rând pentru că referendumul a fost mereu folosit în momentele cheie când trebuiau revitalizare persoanaje politice. De fiecare data, mai mult sau mai puțin cu tentă anti corupție: Băsescu și curățarea Parlamentului până la 300 de virtuoși aleși prin vot direct, Johanni și justiția care să nu poată fi atinsă prin ordonanțe de urgență. Băsescu chiar plimba o mătură prin clipurile electorale, Johannis se războia cu Dragnea coruptul, dar și cu Grindeanu care era prim-ministrul care vroia să dea mult hulita ordonanță.
Rezultatul? Nici în ziua de azi nu sunt 300 de parlamentari, votul direct a murit demult, iar Johannis, doi ani dupa referendum, era în aceeași barcă cu Grindeanu.
Poporul a uitat deja și după ce Nicușor va „consulta” vreo 3 speriați din magistratură va trage propriile concluzii și probabil va convoca un referendum pentru a avea mână liberă în numirea noilor săi procurori, ce vor dezlănțui jihadul anticorupției peste orice mișcă în front în clasa politică.
Pentru că aici se oprește paralela cu Meloni și începe spiritul securistic românesc: în Italia, de pildă, prin această reformă a justiției, carierele procurorilor și ale judecătorilor se separă complet, unul dintre lucrurile pe care judecătorii români onești cu siguranță îl așteaptă. Doar că în România va mai curge multă apă pe Dunăre până la o justiție corectă.
