Predicțiile săptămânii 16-23 martie. Bugetul, care (doar) pare mărul discordiei. Bolojan rămâne premier. Prețul benzinei ne aruncă în haos?

Tema săptămânii este bugetul, cu siguranță. Dar cei cu copii în clasa a VIII-a sunt îngrijorați să nu aibă probleme la pregătirea pentru examene din cauza protestelor profesorilor. Și toată lumea așteaptă cu sufletul la gură decizia guvernului. Vor fi reduse taxele și accizele la combustibili și dacă da, cu cât? Predicțiile săptămânii sunt aici ca să te ajute cu întrebări și posibile răspunsuri.

Bugetul trece fără probleme

Deja nici nu mai este o previziune. Toate partidele, inclusiv PSD au anunțat că vor vota rapid bugetul, din motive de „stabilitate” economică. În realitate este baletul de care vă vorbeam săptămâna trecută. PSD se preface că luptă. AUR se preface că e în opoziție, PNL își arată „indignarea”. Toată lumea luptă pe frontul imaginii. Măsurile economice de austeritate merg înainte. Căci nimeni nu mișcă în front.

Îndrăznesc să cred că PSD și AUR vor băga amendamente diferite pe care nu și le vor vota unii altora. Așa că bugetul va trece foarte aproape de forma propusă de Guvern. Nota bene, un guvern din care fac parte și miniștrii PSD, care în interior au semnat tot, au dat toate avizele. La TV, gălăgie mare.

Ilie Bolojan rămâne premier

Bugetul odată trecut, care ar mai fi motivul pentru care să fie dat jos premierul? PSD va da niște explicații timide, va face un „referendum” fake în interiorul partidului și va decide că deși coaliția e rea și Bolojan inamicul public, trebuie să rămănă la guvernare pentru țară. Ce fac ei pentru țară în guvern deja nici ei nu mai pot spune. Nu mai prea pot face nimic nici pentru ei, deoarece se pregătește probabil scindarea partidului.

Bolojan va ieși întărit, cu un PSD care nu poate puncta în Parlament, cu un PNL care a amenințat deja PSD să nu modifice radical bugetul și cu un discurs de continuare a măsurilor de austeritate pe care l-a pronunțat duminică seara la tribuna guvernamentală DIGI tv.

Inflația va crește

Ne-a anunțat că inflația va crește „probabil cu jumătate de punct, 1 punct”, din cauza situației internaționale, că e un buget optimist făcut înainte de criza din Golf, deschizând astfel calea către eventuale reduceri ulterioare datorită crizei care urmează.

În plus, această săptămână va aduce un nou proiect de reducere a cheltuielilor pe masa guvernului, respectiv interzicerea cumulării pensiei cu salariul în instituțiile de stat, în varianta în care cumulul pensiei cu salariul va fi posibil dacă renunţi la 85% din valoarea pensiei.

„E vorba de pensie specială, a precizat premierul la DIGI TV. Dacă ai lucrat la pensie contributivă, ţi-ai făcut toată vechimea, nu e nicio fel de problemă. Avem cel puţin 15.000 de angajaţi în această situaţie”.

Războiul, criza petrolului și prețul benzinei/ Criza economică bate la ușa Europei

Războiul din Golf va fi ca pandemia: anunțat pentru 3 săptămâni, dar va ține trei luni. Chiar dacă intensitatea luptelor va scădea conflictul din Golf se va prelungi, pentru că toți actorii politici inplicați direct sau indirect câștigă ceva din asta.

Criza economică fără a fi anunțată de burtierele televiziunilor bate la ușă, iar primele sale semne s-au anunțat. Iată cum descrie un finațist, Radu Georgescu, contextul actual:

„În sistemul financiar a început o furtună care te va influența direct și pe tine, deși în România nu vorbește aproape nimeni despre acest subiect. Este mult mai simplu să se discute despre războiul din Iran, deoarece este un subiect ușor de înțeles; toată lumea pricepe ce se întâmplă când vede rachete și bombe. Totuși, puțini înțeleg concepte precum bond yield, banking fractional reserve sau credit default swap.

Deși acești termeni financiari dau dureri de cap, întreg sistemul financiar se bazează pe ei, inclusiv banii tăi din bancă. Există o mentalitate periculoasă conform căreia ceea ce nu știi sau nu înțelegi nu te afectează, însă realitatea te poate lovi brusc în ziua în care vei începe să te întrebi unde sunt, de fapt, economiile tale.

S-a spart bula creditelor

Acum două săptămâni, bula creditelor s-a spart la nivel global, iar efectele încep să se vadă clar. Pe 26 februarie, Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții de pe planetă, gestionând active de 1,6 trilioane de dolari, a restricționat retragerile de bani ale clienților, acțiunile lor scăzând cu 30%.

Fenomenul a continuat pe 6 martie cu BlackRock, cel mai mare fond de investiții din lume (9,3 trilioane de dolari în administrare), care a luat aceeași măsură, acțiunile lor scăzând cu 15%. Ulterior, pe 12 martie, Morgan Stanley a restricționat și ea retragerile, pierzând 15% din valoarea acțiunilor. Șocul s-a propagat rapid în tot sistemul: Deutsche Bank a scăzut cu 20%, iar Erste și Raiffeisen cu 15%.

Motivul acestei crize este sistemul numit banking fractional reserve. Practic, banii tăi nu există fizic în bancă, ci doar în sistemul lor contabil. În realitate, acești bani sunt blocați în creditele acordate altora pentru imobiliare, mașini sau vacanțe. Când cei care au împrumutat banii tăi nu mai pot plăti, apare panica.

Dacă doar 5% din clienți își cer simultan banii înapoi, orice bancă din lume riscă falimentul, deoarece lichiditățile pur și simplu nu există. Acesta este motivul real pentru care marile fonduri au blocat accesul clienților la propriile fonduri”.

Cum va afecta noua criză România

„Efectele asupra României sunt deja vizibile pentru cei care urmăresc datele economice, spune Radu Georgescu. Din cauza acestei instabilități, investitorii străini au vândut în ultimele două săptămâni cantități uriașe de titluri de stat românești, acceptând chiar să vândă în pierdere doar pentru a scăpa de ele. România a ajuns să plătească cele mai mari CDS-uri (credit default swap), care reprezintă asigurările în sistemul bancar.

Mai mult, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a crescut brusc de la 6,4% la 7,4% într-o singură săptămână. Deși acest „bond yield” crescut va afecta pe toată lumea, cetățeni, firme și Guvern deopotrivă, tăcerea asupra subiectului persistă. Concluzia este simplă: dacă un lucru pare complicat și nu îl înțelegi, nu înseamnă că ești ferit de consecințele lui.”

Descrierea sa pare trasă la indigo cu momentele care au precedat bubuiala economică din timpul crizei din 2008. Îmi amintesc că la vremea când cădeau marile fonduri și bănci americane în 2008, premierul Tăriceanu vorbea de România ca de a 7-a economie europeană, tigrul economic la Europei. Ce a urmat în 2009 știm cu toții.

Guvernul României va reduce taxele și acidele la carburant pur simbolic

Va fi probabil ceva ca pe vremea pandemiei unde Iohannis explica plin de înțelepciune că subvenționează statul cu doar 50 de bani litrul de benzină, dar sunt 50 de bani pe care îi iei nu-i dai. Guvernul Bolojan e puțin probabil să reducă semnificativ taxele și accizele la carburant. Deja prețul livrării gazelor către populație a fost plafonat.

Iar în realitate ceea ce va reduce din acciză guvernul va fi compensat prin creșterea continuuă a prețului la pompă. Pentru că România cu siguranță nu va plafona prețurile, nu e în situația de a-și permite, iar întâlnirile președintelui și primului ministru cu OMV sunt pur simbolice.

Simularea de examen de capacitate va avea loc în condiții de stres, dar se va ține

În România, mișcările sindicale adevărate nu există. Nu vom vedea mase de oameni ieșite pe străzi sau ramuri economice băgate în grevă de sindicate. Și totul dintr-un motiv simplu: sunt sindicate create mână în mână cu statul și patronatele, cu lideri moșteniți încă din anii 1990 și, cel mai important, fără fonduri de grevă. Ca să faci grevă, trebuie să îți permiți să plătești salariile membrilor pe perioada grevei. Altminteri greva e poezie.

Vom asista la declarații sforăitoare, majoritatea profesorilor vor intra la ore și examene, ca întotdeauna, iar cei care vor face grevă vor lua un salariu redus. Apoi dezbaterea va fi amânată până le ajunge iar cuțitul la os. Cine suferă? Copiii care au nevoie de meditații și pregătire suplimentară și părinții lor care le plătesc.

De ce brusc Sebastian Ghiță a început războiul cu Călin Georgescu

La RTV, postul lui Sebastian Ghiță a fost difuzată o înregistrare a patronului care povestește altcuiva că Georgescu a fost la Belgrad, acum mulți ani pentru a-i cere sprijinul lui Ghiță. Sprijin care pare că a și fost acordat, direct sau indirect deoarece postul tv amintit de un an și jumătate, de după alegerile prezidențiale anulate, redă cu destulă rigurozitate activitatea lui Georgescu. Mai cu înjurăturile lui Ciutacu, mai cu comentariile lui Becali, dar Georgescu e prezent pe post.

Înainte de toate trebuie să spunem că Sebastian Ghiță așa a făcut și cu Coldea. A dat o înregistrare fără sunet și a spus o poveste. Georgescu știe probabil că Ghiță are și o înregistrare cu el și a fost nevoit să recunoacă la rândul său întâlnirea.

De ce Georgescu a fost „ajutat” de Ghiță, iar acum e înjurat? Ghiță a avut nevoie să alăture imaginea lui Ponta, de suveranist de rit nou, imaginii lui Georgescu pentru a „ciupi” electorat de la CG și de la AUR. Știm acum că Ponta n-a fost un candidat real la președinție, ci un cal troian pentru a lua din voturile PSD de la Antonescu și a-l ajuta pe Nicușor să intre în turul 2.

Rolul lui Ponta în continuare este de a forma o masă critică de parlamentari PSD și suveraniști pentru a asigura o majoritate unui guvern dorit de președinte. De altfel, probabil că pentru Ponta este pregătit și noul partid balama. Grupul parlamentar Pace – Întâi România (format din dezertori POT și SOS), a depus actele la Tribunal pentru a deveni formațiune politică. Prin urmare de acum încolo Georgescu nu mai ajută, ba chiar încurcă dacă nu dispare din viața politică.

Predicțiile săptămânii, gândim sau îi lăsăm să ni le dea de-a gata?

Suntem în fața unei săptămâni încărcate, cu multe evenimente, dar și cu multe piste false pe care oamenii politici încearcă să ne ducă. Mergem pe mâna lor sau îi judecăm cu mintea noastră?