INS: Populația României continuă să scadă. Sunt tot mai mulți vârstnici și mai puțini copii

România continuă să piardă populație, în ciuda unui sold pozitiv al migrației internaționale. În 2025, sporul natural a fost negativ, de 104.100 de persoane. Cu alte cuvinte, diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor a continuat să afecteze evoluția demografică. Migrația a compensat o mare parte din această pierdere, dar nu suficient.

România rămâne o țară de imigrare

Soldul migrației internaționale a fost pozitiv în 2025. Numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 de persoane. Astfel, România și-a menținut statutul de țară de imigrare.

Totuși, migrația nu a reușit să compenseze integral sporul natural negativ de 104.100 de persoane. Bărbații au fost majoritari atât în rândul celor care au plecat din România, cât și al celor care au venit. În 2025, aceștia au reprezentat 57,9% dintre emigranți. În cazul imigranților, proporția bărbaților a ajuns la 58,6%.

Aproape 9,8 milioane de români locuiesc în mediul urban

La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban era de 9,792 milioane de persoane. Numărul a crescut cu 0,2% față de aceeași perioadă din 2025. În același timp, populația feminină a ajuns la 9,744 milioane de persoane. Aceasta a scăzut cu 0,1% într-un an. Datele INS scot însă în evidență o altă problemă importantă: îmbătrânirea populației.

România îmbătrânește: ponderea vârstnicilor a ajuns la 20,5%

Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat. Persoanele cu vârsta de cel puțin 65 de ani reprezentau 20,5% din populație la 1 ianuarie 2026. Cu un an înainte, procentul era de 20,3%.

În același timp, ponderea copiilor a continuat să scadă. Persoanele cu vârste între 0 și 14 ani reprezentau 15,1% din populație. La începutul anului 2025, proporția era de 15,4%. Diferența dintre populația vârstnică și cea tânără devine astfel tot mai mare.

Aproape 136 de vârstnici la fiecare 100 de tineri

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut semnificativ. La 1 ianuarie 2026, România avea 135,9 persoane vârstnice la fiecare 100 de persoane tinere. Cu un an înainte, raportul era de 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri.

În schimb, raportul de dependență demografică a înregistrat o ușoară scădere. Acesta a ajuns la 55,2 persoane tinere și vârstnice pentru fiecare 100 de adulți. La 1 ianuarie 2025, raportul era de 55,6 la 100.

Cine este inclus în populația rezidentă a României

INS precizează că populația rezidentă include persoanele care locuiesc în mod obișnuit în România pentru cel puțin 12 luni. Sunt luați în calcul cetățenii români, cetățenii străini și persoanele fără cetățenie care îndeplinesc această condiție.

Pe durata războiului din Ucraina, estimările includ și cetățenii ucraineni care beneficiază de protecție temporară în România. Datele referitoare la populația rezidentă la 1 ianuarie 2026 sunt provizorii. Potrivit INS, acestea urmează să fie revizuite în decembrie 2026.