Proiectul „Piațete Libere” din Sectorul 2 și filosofia „celui de-al treilea spațiu”. Urbanistul Samuel Stancu explică cum zece locuri neglijate din București vor fi dedicate comunității

O piațetă mică din oraș, de cartier, cel mai probabil este o parcare la liber sau pur și simplu plină de vegetație neîngrijită. Dar acolo ar putea exista copii care se joacă, oameni care citesc pe o bancă sau vecini care stau de vorbă la umbra unui copac într-un spațiu amenajat tocmai pentru comunitate.

Programul inițiat în Sectorul 2 al Capitalei, realizat împreună cu Banca Mondială, este unul pilot, iar ideea principală este de a schimba fața a zece astfel de piațete. Urbanistul Samuel Stancu, coordonatorul proiectului din partea UrbanizeHub, spune într-un interviu pentru News Edge că „în orașele din România, dar nu numai, există o tendință de a avea aceste spații neglijate. Sunt spații care au rămas în mentalul colectiv ca locuri care nu sunt utilizabile. Sunt ocupate de mașini sau de diferite elemente și, practic, sunt folosite cu totul altfel decât ar putea fi”. Scopul proiectului, declară el, este să scoată aceste spații valoroase în față, să le redea cetățenilor.

„Piațete Libere” în Sectorul 2 din București 

Proiectul se concentrează asupra unei părți din zona istorică a Sectorului 2, în cartiere precum Armenească și Plantelor. Este vorba despre un teritoriu analizat anterior și de Banca Mondială în cadrul studiilor legate de dezvoltarea urbană a Capitalei. „S-a urmărit care dintre ele au un rol mai important în rețeaua cartierului și unde o eventuală amenajare ar produce cel mai mare impact pentru cetățeni”, spune Samuel Stancu.

În urbanism, astfel de spații sunt considerate noduri ale orașului. Sunt puncte în care se intersectează trasee pietonale și comunități. De aceea, ele au potențialul de a deveni locuri de întâlnire și de odihnă pentru locuitori.

Un proiect urbanistic pornește cu vocea oamenilor

Un proiect urbanistic nu începe pe hârtie și se termină cu un șantier. Samuel Stancu spune că „cel mai important și cel mai sănătos lucru care ar trebui făcut este consultarea populației înainte de investiție. De aceea există strategii și planuri, pentru ca proiectele cu adevărat importante să fie prioritizate împreună cu oamenii”.

În cazul „Piațete Libere”, procesul a început înainte ca cineva să traseze prima linie pe hârtie. Echipa UrbanizeHub a realizat o analiză urbană, a studiat modul în care sunt folosite spațiile, a organizat consultări publice și a venit în fața comunității cu schițe și propuneri preliminare.

„Designul nu ar trebui să înceapă din birou. Noi am pornit cu niște idei, niște concepte și niște randări orientative tocmai pentru a vedea la ce reacționează oamenii, ce le place și ce nu le place. Am vrut să colectăm cât mai mult feedback încă din faza de concept”, a declarat urbanistul.

Abia apoi urmează proiectarea tehnică propriu-zisă, în care ideile rezultate din consultări sunt transformate în soluții ce pot fi puse în practică.

Un timp îndelungat

Se poate spune că cel mai mare „dușman” al unor astfel de proiecte este timpul. Pot trece ani de zile între momentul în care este anunțată o idee și cel în care apar primele lucrări.

Samuel Stancu amintește de una dintre intervențiile la care UrbanizeHub a lucrat în Sectorul 6. „Conceptul și studiul socio-antropologic pentru etapa a treia a Parcului Liniei au fost realizate în 2020 și predate în 2021. Abia acum se execută această etapă. Au trecut aproximativ cinci ani”, detaliază el.

Etapele administrative pot dura o perioadă îndelungată, dar important este să se treacă prin toți pașii foarte atent. Pe listă se află studiile preliminare, consultarea publică, realizarea conceptului, proiectarea tehnică, obținerea avizelor și autorizațiilor, identificarea finanțării și organizarea licitațiilor. O mare parte din muncă se desfășoară înainte ca primul utilaj să ajungă pe teren.

Oamenii nu au cerut lucruri spectaculoase

Concluzia consultărilor publice este că locuitorii au aproape aceeași nevoie, una simplă. Au cerut locuri în care să poată sta. „A fost foarte interesant să vedem că, deși la prima vedere opiniile păreau diferite, în esență toți oamenii își doresc același lucru. Vor ca lucrurile să se schimbe, dar ținând cont și de părerea lor”, a detaliat Samuel Stancu.

Potrivit raportului sociologic realizat în cadrul proiectului, majoritatea participanților au vorbit despre nevoia unor spații mai verzi, mai liniștite și mai sigure. Oamenii doresc să se poată opri, să se întâlnească sau pur și simplu să petreacă timp în cartier. De asemenea, mulți au subliniat că nu își doresc ca piațetele să devină scene permanente pentru evenimente zgomotoase, ci spații dedicate vieții de zi cu zi a comunității. „Un spațiu public trebuie să răspundă în primul rând nevoilor locuitorilor și nu doar să arate bine într-o randare”, a adăugat urbanistul. 

Iar de această dată, majoritatea oamenilor și-a dorit ca piațetele să poată fi utilizate de către oameni, să păstreze caracterul rezidențial al zonei și să nu devină infrastructură pentru evenimente cu mult zgomot. Căci în ultimii ani, numeroase spații nou amenajate din București au ajuns să găzduiască mici festivaluri, concerte sau târguri.

Urbanistul oferă drept exemplu Piațeta Italiană, unde organizarea frecventă a unor evenimente a generat nemulțumiri în rândul unei părți a locuitorilor din zonă. „Cu timpul, dacă vom avea mai multe spații publice și mai multe astfel de piațete de cartier, nevoia de a concentra toate evenimentele într-un singur loc se va diminua”, a specificat specialistul.

O piațetă. O oprire

Pe lângă proiectul „Piațete Libere” se remarcă și alte proiecte relativ asemănătoare prin București, precum cel de la Favorit din Sectorul 6. Samuel Stancu spune însă că cele două proiecte răspund unor nevoi diferite. „Piațetele propuse în Sectorul 2 sunt zone mici, care au rolul de a liniști, de a calma și de a oferi un punct de oprire într-o călătorie prin cartier”, detaliază specialistul.

Conform reprezentantului UrbanizeHub, cele zece piațete funcționează asemenea unor noduri într-o rețea urbană. „Am gândit proiectul ca pe o rețea de spații publice. Piațetele sunt nodurile care unesc străzile între ele. Dacă mergi într-un tur ghidat sau pur și simplu te plimbi prin cartier, ai locuri unde să te oprești. Dacă locuiești în zonă și vrei să ieși cu copilul, nu trebuie să mergi neapărat până într-un parc. Ai un spațiu sigur aproape de casă”, a explicat Samuel Stancu.

În raportul sociologic al proiectului se menționează crearea unei rețele de spații publice de proximitate. Fiecare piațetă este gândită ca parte a unui traseu urban mai amplu ce va conecta locuri, oameni și activități din cartier.

„Al treilea spațiu” 

Urbanistul amintește apoi și conceptul sociologic de „al treilea spațiu” sau „third place”, formulat de sociologul american Ray Oldenburg. Teoria spune că oamenii își petrec cea mai mare parte a timpului în două locuri, acasă și la serviciu. Însă o comunitate sănătoasă are nevoie și de un al treilea loc, unul în care oamenii să se întâlnească, să socializeze sau pur și simplu să petreacă timp fără obligații.

Samuel Stancu spune că această idee a fost urmărită în proiectarea celor zece piațete. „Al treilea spațiu este locul unde ne relaxăm, unde petrecem timpul cu prietenii. Nu trebuie să fie condiționat de o taxă de intrare sau de obligația de a cumpăra ceva. Trebuie să fie un loc în care să te simți ca acasă, fără să fii acasă”, a declarat el.

O bancă la umbră, câțiva copaci, o fântână, o zonă sigură pentru copii sau câteva mese unde vecinii pot juca șah sunt elementele care dau viață unui cartier.

Ce urmează pentru proiectul „Piațete Libere”

Echipa UrbanizeHub a realizat studiile, consultările publice și conceptul tehnic pentru cele zece spații. De acum înainte, proiectul intră într-o etapă nouă. „Noi am ajuns la nivelul de concept tehnic. De aici, piațetele vor intra în proiectare tehnică, realizată de un alt proiectant, care se va ocupa inclusiv de obținerea autorizației de construire”, a specificat Samuel Stancu.

Iar după această etapă vor putea fi lansate licitațiile pentru execuția lucrărilor. Potrivit urbanistului, discuțiile cu administrația locală indică faptul că există intenția de a începe implementarea cât mai repede. Iar dacă rezultatele vor fi cele așteptate, modelul proiectului-pilot ar putea fi extins și în alte zone. „Ne dorim să identificăm și alte locuri care astăzi nu sunt utilizate și care, în viitor, ar putea deveni spații pentru comunitate”, a adăugat specialistul.

O schimbare care începe cu felul în care privim orașul

De-a lungul ultimelor decenii, orașul a fost modelat în jurul mașinii. Multe spații au fost organizate pentru circulația vehiculelor și pentru locuri de parcare. Iar numeroase colțuri de cartier și-au pierdut funcția socială.

Proiectul „Piațete Libere” le propune bucureștenilor să privească acele spații mici ce unesc străzi și ca pe locuri în care oamenii pot petrece timp împreună.

Dacă peste câțiva ani, într-una dintre piațetele din cartierul Armenească, un copil va învăța să meargă pe bicicletă, un pensionar va citi liniștit ziarul la umbră, iar doi vecini se vor opri pentru câteva minute de vorbă, atunci proiectul își va fi atins adevăratul scop.