Oraș, apă și oameni sau cum arată regenerarea urbană din Sectorul 6. Ovidiu Maxim, ADPDU: „După Insula Lacul Morii urmează Parcul Liniei și mai mult verde pentru Grozăvești”

Dar în ultima perioadă, Lacul Morii s-a schimbat. Autoritățile din Sectorul 6 au introdus zona într-un proiect amplu de regenerare urbană, finanțat din fonduri europene. Primii pași au fost făcuți prin modernizarea malului sudic al Lacului Morii. Zona care a fost transformată în spații pentru plimbare, sport și petrecerea timpului liber. Povestea continuă acum cu reamenajarea Insulei Lacul Morii și va continua cu viitorul Parc Liniar de pe malul nordic, o promenadă verde de aproape patru kilometri.

În prezent, lucrările de pe Insula Lacul Morii sunt realizate în proporție de aproximativ 70%, potrivit administrației Sectorului 6. Echipele lucrează conform graficului. Iar autoritățile spun că, în acest moment, nu există semne că termenul de finalizare va fi depășit. Chiar dacă proiecte de asemenea amploare pot fi influențate de condițiile meteorologice sau de problemele tehnice întâlnite pe parcurs. Valoarea actualizată a investiției este de peste 34,4 milioane de lei, bani proveniți din fonduri europene. 

Lacul Morii, aproape uitat

Astăzi, în zona Lacul Morii ajung cei care vor să admire apusul, să se plimbe cu bicicleta sau să participe la câte un festival. Dar el nu a fost construit pentru agrement. Amenajarea a început în anii ’80, după inundațiile produse în București în deceniile anterioare. Autoritățile au decis atunci realizarea unui lac de acumulare pe cursul râului Dâmbovița. Era nevoie de un proiect capabil să preia debitele mari de apă și să reducă riscul unor noi inundații în Capitală.

Lacul Morii a ajuns la final să aibă o suprafață de peste 240 de hectare și un volum de aproximativ 14 milioane de metri cubi de apă. Reprezintă una dintre cele mai importante lucrări hidrotehnice din România. Iar pe lângă rolul tehnic, proiectul avea și o latură urbanistică. În jurul lacului urmau să apară zone de agrement, spații verzi și locuri dedicate sportului și petrecerii timpului liber. Dar schimbările politice de după 1989 au întrerupt planurile.

În următoarele trei decenii, zona a rămas într-un fel de „loc al nimănui”, chiar dacă potențialul era foarte mare.

Cum s-a blocat dezvoltarea Lacului Morii

Potrivit lui Ovidiu Maxim, directorul general al Administrației Domeniului Public și Dezvoltare Urbană (ADPDU) Sector 6, adevărata problemă a fost una administrativă și juridică. Lacul Morii a fost împărțit între mai multe instituții ale statului. Iar fiecare avea propriile atribuții și responsabilități. Administrația Națională „Apele Române”, Primăria Capitalei și administrațiile locale au avut, ani la rând, competențe diferite asupra aceleiași zone. În tot acest timp, din cauza lipsei unei colaborări eficiente, proiectele au rămas doar pe hârtie.

„Lacul Morii a suferit decenii la rând din cauza unei situații juridice extrem de complexe și a lipsei de cooperare istorică între diversele instituții ale statului. Deblocarea proiectului a necesitat un efort birocratic și administrativ uriaș pentru clarificarea drepturilor de administrare. Actuala echipă a Sectorului 6 a reușit să așeze toate părțile la masa dialogului, transformând o zonă abandonată într-o prioritate administrativă”, explică Ovidiu Maxim în cadrul unui interviu pentru News Edge. 

Un blocaj care a durat ani la rând

El este de părere că una dintre cele mai mari greșeli făcute în administrarea Lacului Morii a fost lipsa unei viziuni unitare asupra zonei. „Timp de aproape trei decenii, Lacul Morii a fost tratat ca o zonă periferică. Lipsa investițiilor și a măsurilor de întreținere a afectat imaginea și funcționalitatea acestui spațiu. Astăzi, abordarea este complet diferită: vedem Lacul Morii ca pe un important pol verde, recreativ și comunitar al Capitalei”, spune acesta. 

Blocajul s-a văzut mai ales în teren. Aleile s-au degradat, vegetația nu a fost foarte bine întreținută, iar infrastructura construită în urmă cu zeci de ani a început să se deterioreze. Ovidiu Maxim spune că schimbarea a apărut în ultimii ani. „Este cunoscut deja că unul dintre principiile care au stat la baza administrației locale în ultimii ani a fost tocmai recuperarea și transformarea terenurilor și spațiilor lăsate în paragină în locuri vii și atractive pentru comunitate”, afirmă el. 

Directorul adaugă faptul că înainte de începerea efectivă a lucrărilor au fost necesare concursuri de soluții organizate împreună cu Ordinul Arhitecților din România, studii tehnice, obținerea avizelor și identificarea surselor de finanțare. 

Un proiect de regenerare urbană

„Nu discutăm despre amenajarea unui parc în sensul clasic al termenului, ci despre un proiect de regenerare urbană care urmărește să redea bucureștenilor un spațiu valoros și să îl integreze într-o viziune modernă asupra dezvoltării orașului. Este un proiect care pune accent pe calitatea spațiului public, pe sustenabilitate și pe relația dintre oameni și natură”, explică Ovidiu Maxim. 

Conceptul este în acord cu direcțiile promovate în ultimii ani de Comisia Europeană legate de dezvoltarea orașelor. În strategiile europene se recomandă extinderea infrastructurii verzi și albastre, adică integrarea spațiilor verzi și a apei în planificarea urbană, pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice și reducerea fenomenului de insulă de căldură urbană.

Bucureștiul se numără printre orașele europene vulnerabile la temperaturile extreme din timpul verii. Iar extinderea spațiilor verzi reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de adaptare.

Nu seamănă cu un șantier obișnuit

O mare parte dintre lucrări se desfășoară în subteran sau vizează consolidarea terenului. Pentru că insula nu este una naturală, ci artificială. Solul se comportă diferit față de terenurile obișnuite. De aceea constructorii au fost nevoiți să adapteze proiectul după deschiderea șantierului.

„Una dintre cele mai importante provocări a fost legată de caracteristicile terenului artificial și de necesitatea unor lucrări suplimentare de stabilizare. În același timp, am avut de gestionat și complexitatea logistică specifică unui șantier amplasat pe o insulă, unde transportul materialelor și desfășurarea lucrărilor presupun soluții tehnice speciale”, explică Ovidiu Maxim. 

Construirea pe o insulă aflată pe un lac presupune și alte dificultăți precum transportul materialelor, nivelul ridicat al pânzei freatice, restricțiile impuse pentru protejarea ecosistemului și colaborarea permanentă cu Apele Române pentru ca lucrările să nu afecteze funcționarea acumulării de apă. „Toate aceste provocări au fost depășite printr-o colaborare foarte bună între proiectanți, constructor și echipa administrației locale, fără a compromite conceptul inițial al investiției și fără a afecta obiectivele asumate prin proiect”, adaugă directorul ADPDU Sector 6. 

O insulă gândită pentru oameni și natură

Ovidiu Maxim descrie proiectul de la Insula Lacul Morii ca pe un exemplu de regenerare urbană durabilă. Un teren aproape neutilizat este transformat într-un spațiu dedicat oamenilor și naturii. Cele 3,4 hectare ale insulei vor deveni o zonă verde destinată întregului București, nu doar locuitorilor Sectorului 6.

Planurile includ o plajă urbană amenajată pe spațiu verde, un debarcader modernizat și cinci pontoane pentru caiac, paddleboard și windsurf, dar și trasee pietonale, locuri de relaxare și facilități accesibile persoanelor cu dizabilități. Ne-am dorit ca insula să fie un spațiu activ în orice sezon și pentru toate categoriile de vizitatori”, spune Ovidiu Maxim. 

Ce sunt insulele plutitoare

Cele trei insule vegetale plutitoare reprezintă o soluție folosită în tot mai multe orașe europene pentru refacerea biodiversității urbane. Platformele sunt acoperite cu vegetație specifică zonelor umede și creează mici habitate pentru păsări, insecte și alte viețuitoare. De asemenea, plantele contribuie la îmbunătățirea calității apei și la stabilizarea ecosistemului lacului. „Practic, proiectul nu urmărește doar confortul oamenilor, ci și refacerea echilibrului natural al zonei”, explică Ovidiu Maxim. 

În ultimii ani, conceptul a fost adoptat în orașe precum Londra, Rotterdam sau Copenhaga, unde administrațiile locale au încercat să împace dezvoltarea urbană cu protejarea ecosistemelor.

O investiție care continuă dincolo de insulă

Insula Lacul Morii reprezintă doar începutul. Povestea continuă cu proiectul Parcului Liniar Lacul Morii, următoarea etapă importantă a transformării zonei. Dacă proiectul va fi dus la capăt conform planurilor, malul nordic al lacului se va schimba complet. Vorbim despre aproximativ 13 hectare de spațiu verde nou și aproape patru kilometri de promenadă continuă. Se vor lega zone ce astăzi sunt fragmentate și insuficient valorificate. „Parcul Liniar va crea legătura dintre cartiere și apă, oferind bucureștenilor un traseu continuu de promenadă și recreere”, a mai spus directorul.

Planurile includ piste pentru biciclete, terenuri de sport, locuri de joacă, pavilioane multifuncționale, belvederi către apă, alei care coboară până la lac și noi spații pentru relaxare. De asemenea, vor fi plantați 866 de arbori, aproape 60.000 de metri pătrați de pajiști cu flori de câmp și mii de metri pătrați de plante perene, arbuști și vegetație decorativă.

Accent pe infrastructura verde

La nivel european, tot mai multe administrații urmăresc folosirea naturii ca parte a infrastructurii orașului. Copacii reduc temperatura în timpul verii și îmbunătățesc calitatea aerului. Zonele umede și vegetația absorb apa în timpul ploilor abundente și reduc riscul inundațiilor locale. Spațiile verzi contribuie la sănătatea fizică și psihică a locuitorilor și reduc efectele insulei de căldură urbană.

Lacul Morii are un avantaj prin combinația dintre apă și vegetație. Ovidiu Maxim spune că acesta este unul dintre motivele pentru care proiectul nu a fost gândit doar ca o investiție în agrement. „Ne-am dorit ca intervențiile să fie cât mai prietenoase cu mediul și să respecte caracterul natural al zonei. Nu construim doar un parc frumos, ci un spațiu care contribuie la reziliența orașului și la adaptarea acestuia la schimbările climatice”, afirmă el. 

Un nou reper pentru Sectorul 6

Transformarea Lacului Morii nu este singurul proiect în pregătire. Ovidiu Maxim spune că administrația lucrează și la viitorul Parc Grozăvești. Este vorba despre o investiție destinată unuia dintre cartierele care s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani. „Are acum nevoie de un spațiu verde modern, adaptat nevoilor actuale ale comunității. Ne dorim să oferim locuitorilor o alternativă reală pentru petrecerea timpului liber, fără să fie nevoiți să traverseze orașul pentru a ajunge într-un parc”, spune directorul ADPDU. 

Parcul va include sute de arbori, terenuri pentru baschet și volei, zone de fitness, hamace, foișoare pentru lucru în aer liber, locuri pentru câini și un turn de belvedere cu o înălțime de 14 metri. „Este un proiect care completează strategia noastră de dezvoltare și demonstrează că investițiile în spații verzi reprezintă o prioritate pentru Sectorul 6”, adaugă Ovidiu Maxim. 

Bucureștenii și orașul lor

El consideră că „proiectul cu cel mai mare impact va fi Lacul Morii”. În opinia sa, este vorba, la final de zi, despre o schimbare de viziune. Insula, Parcul Liniei și modernizarea malurilor sunt gândite ca părți ale aceluiași proiect. Se urmărește transformarea întregii zone într-o destinație pentru sport, evenimente, relaxare și contact cu natura. „Lacul Morii are potențialul de a deveni unul dintre cele mai importante repere urbane ale Bucureștiului. Nu vorbim doar despre amenajarea unui parc, ci despre transformarea unei întregi zone într-un spațiu atractiv pentru locuitori și vizitatori, capabil să genereze dezvoltare urbană și să crească valoarea întregului cartier”, afirmă directorul ADPDU. 

Timp de aproape patru decenii, Lacul Morii a rămas unul dintre cele mai puțin valorificate spații ale Bucureștiului. Deși era cea mai mare întindere de apă din Capitală, a fost perceput mai degrabă ca o margine a orașului decât ca un loc în care oamenii să își petreacă timpul liber.

Astăzi, administrația Sectorului 6 încearcă să schimbe perspectiva. „Ne dorim ca Lacul Morii să devină un exemplu despre cum pot fi recuperate spațiile abandonate și transformate în locuri care aduc oamenii împreună. Este un proiect pe termen lung, iar beneficiile lui se vor vedea nu doar în aspectul zonei, ci și în calitatea vieții locuitorilor și în modul în care Bucureștiul se dezvoltă în viitor”, conchide directorul general al Administrației Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6.