Paștile 2026, cele mai scumpe din istoria recentă

Economistul Adrian Negrescu a declarat duminică, în direct la Antena 3 CNN, că scumpirea carburanților, dar și a gazelor naturale, prin eliminarea plafonării pentru agenții economici de la 1 aprilie, va genera majorări de prețuri în lanț. „Scumpiri de 8–10% vom vedea în perioada următoare la aproape toate produsele alimentare”, a afirmat Negrescu.

Carnea de miel și ouăle, probele de foc în Paștile acestui an

Carnea de miel va fi mai scumpă față de anul trecut din cauza creșterii costurilor de producție. Un kilogram de carne de miel se vinde acum cu 55–65 de lei, iar în supermarketuri prețurile pot ajunge și la 70 de lei. Ouăle, cozonacul, pâinea și alte preparateși ingrediente pe care le dorim pe masă în Paștile lui 2026. Toate urmează aceeași traiectorie ascendentă, cu o componentă energetică ridicată în costul de producție și o componentă de transport scumpită de benzina care urcă spre 12 lei/litru.

Avertismentul, 8–10% scumpiri la alimente în câteva săptămâni

Întrebat despre benzina la 12 lei/litru, Negrescu a răspuns că „la începutul lunii aprilie există acest scenariu, în condițiile în care prețul petrolului se apropie de 118 dolari pe baril. Acum două săptămâni era 70 de dolari”. Saltul de la 70 la 118 dolari în două săptămâni este, în parte, efectul blocadei iraniene a Strâmtorii Hormuz, un șoc extern care lovește o economie internă deja fragilă, potrivit Antena 3.

„Urmează luna patimilor financiare pentru români, în condițiile în care aceste scumpiri semnificative generate de creșterea prețului la benzină, la motorină, dar probabil și la gaze, vor impacta semnificativ pregătirile pentru Paște. Probabil va fi cea mai scumpă sărbătoare raportată la venituri din istoria recentă. Probabil românii vor alerga după promoții”, a mai afirmat analistul.

De la pompă la raft: cum ajunge prețul petrolului în pâine

Mecanismul este simplu și nemilos. Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii, a explicat lanțul cauzal: „Pâinea și produsele de panificație au costuri energetice ridicate, deoarece sunt coapte pe cuptoare electrice sau pe gaz, sunt transportate și au volum mare și preț mic, ceea ce face că factorul transport pe unitate să fie ridicat. Pâinea și produsele de panificație, probabil până la sfârșitul anului, o să avem un 8% de creștere. La fel vom avea și în industria de produse lactate, la salamuri, tot undeva până în 8%, poate 10%”, a precizat Paraschiv.

Concret, un camion de pâine plecat dintr-o brutărie consumă motorină. Dacă motorina trece de 10 lei, costul transportului crește, costul brutăriei crește, costul din raft crește. Totul într-un lanț în care consumatorul de la capăt nu are unde să fugă. Paștile se arată, așadar tot mai scumpe.

Gazele, a patra liberalizare în cinci ani, fără lecții învățate

Expertul în energie Dumitru Chisăliță a atras atenția că România se află în fața celei de-a patra liberalizări a pieței energiei în ultimii cinci ani, fără ca lecțiile trecutului să fi fost învățate. Incertitudinea legată de momentul și condițiile liberalizării determină o criză artificială pe piața angro, în care producătorii și importatorii evită să scoată oferte, iar furnizorii se confruntă cu o lipsă de lichiditate. Această situație împinge prețurile în sus nu din motive reale de piață, ci din cauza inacțiunii statului.

Economiștii estimează că prețul gazelor naturale pentru consumatorii industriali ar putea crește cu până la 15% față de 2025. Această diferențiere, populație protejată, industrie liberalizată, are un efect economic bine cunoscut: costurile care nu mai sunt plătite de consumatorii casnici la contor sunt transferate inevitabil spre industrie și ajung ulterior în farfuria consumatorului prin prețurile mai mari ale produselor.

„Autoritățile trebuie să-i cheme pe producătorii români și să caute soluții pentru a tempera scumpirile, altfel vom fi condamnați la o inflație de peste 10% în următoarele luni. Asta ne va situa într-o zonă de sărăcie maximă pentru câteva milioane de români”, a avertizat Negrescu.

România, campioana europeană a scumpirilor, nu e un titlu de mândrie

Conform celor mai recente statistici Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană, România s-a situat în 2025 pe primul loc la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE. „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Diferența inflației alimentelor în România față de Uniunea Europeană ar putea deveni și mai pronunțată: de la un raport de 2,39 ori peste media UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1–3,3 ori peste media europeană în 2026. „Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor. Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar”, a menționat Chisăliță.

Ce s-a schimbat față de Paștile 2025

În prezent, economiștii spun că românii mai pot cumpăra cu 100 de lei aceleași produse pe care le cumpărau în anii trecuți cu 60, maxim 65 de lei. Puterea de cumpărare a scăzut vizibil. Sunt tot mai mulți oameni care nu-și permit să cumpere anumite produse, iar alții spun că fac împrumuturi de la o lună la alta pentru a rezista.

Analistul Adrian Negrescu anticipează și schimbări în strategiile comerciale ale retailerilor: „Vom vedea mai puține produse, dar mai ieftine, gramaje mai mici și o extindere a vânzărilor la suta de grame. Pentru tot mai mulți români, masa zilnică va fi dictată de produsele aflate la ofertă”.

Există o soluție? Și dacă da, cine o aplică?

Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că adaosul comercial în activitatea de comercializare a energiei electrice și gazelor naturale va fi plafonat la maximum 3% pentru traderi și 5% pentru furnizori, de la 1 aprilie 2026 până la 31 martie 2027. Populația și CET-urile care produc agent termic vor beneficia de prețuri fixe reglementate până în primăvara anului 2027.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a mers mai departe: „Cât sunt eu ministrul energiei, prețurile la gaz nu cresc. Gestionez cu cei mai buni specialiști o tranziție sănătoasă către o piață liberă cu prețuri mici. Predictibil și organizat, nu haotic cum am văzut în ultimii ani”.

Declarațiile sunt reconfortante. Cifrele din ultimii cinci ani, cu patru liberalizări, fiecare cu promisiuni similare, sunt mai puțin reconfortante. Chisăliță a avertizat că gazele cumpărate la prețuri ridicate în perioada liberalizării vor ajunge ulterior în depozitele de înmagazinare, ceea ce ar putea menține facturi mari inclusiv în iarna 2026–2027.

Paștile vin pe 20 aprilie. Până atunci, carburanții, gazele și prețurile din supermarket vor scrie, fiecare în felul lor, răspunsul la întrebarea pe care o pun milioane de români în fiecare dimineață la raft: mai pot sau nu mai pot?