La Cluj-Napoca a avut loc Conferința Regională a Patronatului Societăților din Construcții. Evenimentul a marcat 25 de ani ai Patronatul și 20 de ani ai Federatiei Constructorilor ( FPSC). Cu această ocazie a fost adusă în discuție importanța unui dialog constant între industrie și autorități. Aceasta e inerentă pentru identificarea soluțiilor necesare și pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului construcțiilor.
Dezvoltarea industriei construcțiilor depinde de colaborare, responsabilitate și o viziune comună asupra proiectelor care construiesc viitorul.
Erbașu a reacționat și la acuzațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora constructorii s-ar fi îmbogățit prin actualizarea contractelor. Președintele FPSC a respins această teză. El a arătat că indexarea valorii contractelor se face în baza indicilor oficiali publicați de Institutul Național de Statistică și nu la cerere discreționară. A ironizat ideea că sectorul construcțiilor ar fi responsabil de inflația din România și din lume. Erbașu a subliniat că mesajul său nu este un atac la adresa autorităților, ci o invitație la dialog constructiv pentru găsirea unor soluții comune, fără adversitate.

Soarta parteneriatelor public-private
În privința procedurii PPP propriu-zise, Erbașu a identificat două obstacole majore. Mai întâi, mentalitatea, și abia apoi legislația. El a explicat că societatea românească nu este pregătită să lucreze în regim de parteneriat public-privat. Autoritățile trebuie să înțeleagă că investitorii privați care intră într-un PPP vor negocia un echilibru între riscurile asumate și profitul obținut.
Erbașu a recunoscut că nici constructorii nu sunt pe deplin pregătiți pentru acest tip de colaborare. Mai departe, el a subliniat că în sectorul privat consecințele nepregătirii sunt suportate direct de cei implicați, ceea ce impune responsabilitate din toate direcțiile.
Ce e o firmă de proiect în cadrul parteneriatelor
Mircea Bulboacă, președintele companiei de construcții CON-A, a rezumat situația parteneriatelor public-private în România. Formula sa afost una concisă. S-a vorbit mult, s-a făcut puțin. El a explicat că un PPP autentic presupune ca partea privată să se constituie într-o firmă de proiect. Aceasta reunește proiectanți, constructori și furnizori de utilaje și echipamente, angajați într-un contract de lungă durată. Bulboacă a avertizat că toți cei care se angajează pe un asemenea drum trebuie să fie bine pregătiți.
El a apreciat că România nu dispune în prezent de expertiza internă necesară, dar a indicat că există consultanți specializați. Una dintre instituțiile amintite de el ar fi Banca Mondială, a cărei consultanți ar putea fi valorificați. Bulboacă a mai precizat că în structura unui PPP funcțional, contribuția cea mai importantă trebuie să vină din partea fondului de investiții. Fondul ar asigura finanțarea, constructorul fiind doar una dintre componentele asocierii private.

Construcțiile și IT-ul, alte parteneriate public-private
Viitorul construcțiilor într-o lume în care se vorbește tot mai mult de date, modele digitale și automatizare. Acesta fost subiectul de discuție în panelul „Tehnologie, AI și productivitate” din cadrul Conferinței Regionale PSC Transilvania.
Bianca Muntean, manager Transilvania IT Cluster, a vorbit despre rolul ecosistemelor de inovare în transferul tehnologic spre industriile tradiționale și despre faptul că adoptarea tehnologiei nu începe cu instrumente complexe, ci prin clarificarea nevoilor, dezvoltarea competențelor și integrarea treptată în procesele existente.
Discuția a atins teme precum utilizarea AI în planificare și estimarea costurilor, managementul riscurilor, BIM și Digital Twin, dar și provocarea integrării automatizării în șantiere și în organizații. Un subiect important a fost și transformarea profilului angajaților din construcții, într-un context în care procesele devin tot mai digitalizate, iar colaborarea dintre oameni și tehnologie devine esențială.
