Parlamentul European, locul unde se decide direcția Europei. Cum funcționează instituția care influențează viața a sute de milioane de oameni

Parlamentul European este singura instituție europeană ai cărei membri sunt aleși direct de cetățeni. La fiecare cinci ani, locuitorii blocului comunitar votează reprezentanții care vor participa la procesul legislativ european. Prin voturile lor, aceștia decid asupra unor politici care se aplică în toate statele membre.

În spatele imaginii unei instituții birocratice, cu ședințe și negocieri complicate, se află un mecanism construit pe compromisuri politice. Aici sunt negociate unele dintre cele mai importante politici europene. Deciziile sunt rezultatul unor negocieri între familiile politice reprezentate în Parlament.

De la o adunare consultativă la una dintre cele mai puternice instituții europene

Istoria Parlamentului European începe odată cu primele încercări de construire a unei Europe unite. După devastările provocate de cel de-Al Doilea Război Mondial, liderii europeni au căutat noi forme de colaborare între state. Ideea principală era ca țările continentului să își lege economiile și interesele comune într-un mod care să facă mai dificilă apariția unor noi conflicte și să pună bazele unei perioade de pace și stabilitate.

Prima formă a actualului Parlament European a apărut în 1951. Atunci a fost creată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. La început, această instituție avea un rol limitat și funcționa mai degrabă ca un organism de consultare. Membrii săi nu erau aleși direct de cetățeni, ci erau desemnați de parlamentele naționale. Schimbarea majoră a venit în 1979. Atunci, au avut loc primele alegeri directe pentru Parlamentul European. Pentru prima dată, cetățenii europeni au avut posibilitatea de a-și alege reprezentanții. Din acel moment, instituția a început să capete o legitimitate democratică proprie.

În următoarele decenii, puterile Parlamentului au crescut constant. Prin modificările aduse tratatelor europene, acesta a primit atribuții tot mai importante. Astfel, astăzi, a ajuns să participe direct la adoptarea legislației europene și la stabilirea direcțiilor politice ale Uniunii. De asemenea, aprobă bugetul anual al UE și are un rol esențial în validarea Comisiei Europene, executivul UE.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European

În fruntea Parlamentului European se află președintele instituției, persoana care reprezintă oficial Parlamentul în relația cu celelalte instituții europene și cu partenerii externi. Funcția are atât o dimensiune politică, prin rolul de reprezentare, cât și una administrativă. Președintele conduce ședințele plenare, dar se și asigură că regulile de funcționare sunt respectate.

Actuala președintă este Roberta Metsola. Aceasta este o politiciană din Malta și membră a grupului Partidului Popular European, PPE. Ea a fost aleasă pentru prima dată în această funcție în 2022. Ulterior, a obținut cel de-al doilea mandat în 2024.

Mandatul său se desfășoară într-o perioadă marcată de războiul din Ucraina, schimbările climatice, tranziția energetică, presiunile economice și competiția globală tot mai intensă.

Deși președinta are un rol important, Parlamentul European nu este condus de o singură persoană. Puterea este distribuită între cei 720 de eurodeputați. Ei sunt organizați în grupuri politice care negociază permanent pentru a forma majorități.

Cine sunt eurodeputații și cum arată munca lor de zi cu zi?

Eurodeputații sunt reprezentanții aleși direct de cetățenii UE. Numărul acestora diferă de la o țară la alta, în funcție de populație. În actuala legislatură, Parlamentul European are 720 de membri. În prezent, România are 33 de reprezentanți. Activitatea unui eurodeputat nu se rezumă la voturile din plenul Parlamentului European. De fapt, cea mai mare parte a muncii are loc înainte ca un proiect de lege să ajungă la votul final. Eurodeputații analizează propunerile legislative, studiază documentele pregătite de specialiști și participă la negocieri cu ceilalți colegi din Parlament. În același timp, au întâlniri cu experți, reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri sau altor organizații interesate de subiectele aflate în dezbatere.

Un singur dosar legislativ poate necesita luni întregi de muncă. În această perioadă, eurodeputații pot propune amendamente pentru modificarea textului inițial. Ei pot negocia compromisuri cu reprezentanții celorlalte grupuri politice și pot încerca să obțină sprijin pentru poziția pe care o susțin. Abia după încheierea acestor etape, proiectul ajunge în plen. Acolo este dezbătut și supus votului tuturor eurodeputaților.

Unde sunt reprezentați eurodeputații români?

Pentru România, Parlamentul European reprezintă una dintre principalele modalități prin care interesele naționale sunt promovate la nivel european.

Cei 33 de eurodeputați români sunt împărțiți în mai multe grupuri politice europene. Împărțirea se face în funcție de orientarea partidelor din care provin. Aceștia participă la activitatea comisiilor parlamentare, negociază poziții comune și votează legislație care se aplică și în România.

Rolul lor nu este doar să reprezinte România, ci și să participe la dezbaterile privind direcția generală a UE. Un eurodeputat trebuie să găsească un echilibru între interesele alegătorilor săi și negocierile politice europene.

Cei mai mulți se regăsesc în grupurile de centru-stânga și centru-dreapta: 11 eurodeputați fac parte din grupul Socialiștilor și Democraților Europeni (S&D), iar 10 sunt membri ai Partidului Popular European (PPE). Alți șase reprezentanți români activează în grupul conservator ECR, trei în grupul liberal Renew Europe, unul în grupul Verzilor/Alianței Libere Europene. De asemenea, doi eurodeputați sunt neafiliați. Această distribuție arată că România nu are o singură voce politică în Parlamentul European. Ea participă la negocierile europene prin mai multe direcții ideologice.

Grupurile politice: alianțe care decid direcția Parlamentului

Spre deosebire de parlamentele naționale, în Parlamentul European eurodeputații nu se așază în sală în funcție de țara din care provin. Un eurodeputat român poate sta lângă unul din Germania sau Portugalia dacă fac parte din aceeași familie politică europeană. Grupurile politice nu sunt formate din delegațiile unei singure țări, ci reunesc partide din toate statele membre care împărtășesc valori și obiective politice similare. Pentru a forma un grup politic este nevoie de eurodeputați din mai multe state membre, nu doar dintr-o singură țară

În actuala legislatură există opt grupuri politice. Cel mai mare este Partidul Popular European (PPE). El reunește formațiuni de centru-dreapta și promovează politici axate pe competitivitate economică, securitate și integrare europeană. Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) reprezintă zona de centru-stânga. Aici se pune accent pe protecția socială, drepturile angajaților și reducerea inegalităților.

Renew Europe este grupul liberal și centrist, cu accent pe reforme economice, digitalizare și consolidarea proiectului european. În același timp, Verzii/Alianța Liberă Europeană promovează politici de mediu și combaterea schimbărilor climatice. În Parlament sunt prezente și grupuri conservatoare sau mai critice față de actuala direcție a Uniunii. Printre acestea se numără Conservatorii și Reformiștii Europeni, Patrioții pentru Europa, Stânga Europeană și Europa Națiunilor Suverane.

Diversitatea politică face ca negocierile să fie esențiale. Rareori o lege trece doar cu sprijinul unui singur grup. Astfel, compromisurile sunt o parte fundamentală a procesului european. 

Comisiile parlamentare, locul unde începe adevărata muncă legislativă

Dezbaterile din sala plenară sunt cele mai vizibile pentru public. Ele reprezintă momentul în care toți cei 720 de eurodeputați se reunesc pentru a dezbate și vota proiectele legislative, rezoluțiile și amendamentele. Tot în plen au loc discursuri ale liderilor europeni și dezbateri privind cele mai importante subiecte de pe agenda Uniunii. Totuși, cea mai importantă parte a procesului legislativ are loc în comisiile parlamentare.

Parlamentul European are 20 de comisii permanente. Fiecare este specializată într-un domeniu: mediu, economie, agricultură, industrie, energie, transporturi, libertăți civile sau afaceri externe. Atunci când apare o nouă propunere legislativă, aceasta este analizată mai întâi într-o comisie de specialitate. Acolo, eurodeputații studiază textul, ascultă experți, discută cu organizațiile interesate și formulează amendamente care pot modifica substanțial propunerea legislativă.

Pentru fiecare dosar este desemnat un raportor. Acesta este eurodeputatul responsabil de coordonarea poziției Parlamentului. Alături de el există și raportori din umbră. Ei sunt reprezentanți ai celorlalte grupuri politice care urmăresc negocierile și propun propriile modificări. După finalizarea negocierilor din comisie, raportul ajunge în plen. Acolo, toți eurodeputații votează poziția Parlamentului.

Foarte rar un proiect de lege ajunge în plen fără modificări. În cele mai multe cazuri, textul este rescris de mai multe ori în comisie, în urma negocierilor dintre eurodeputați și a amendamentelor depuse. Din acest motiv, mulți consideră că adevărata activitate legislativă are loc în comisii. Votul din plen reprezintă doar etapa finală a unui proces început cu multe luni înainte.

Trialogul poate schimba forma finală a unei legi

Un termen des întâlnit în politica europeană este „trialog”. Acesta reprezintă negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană. Scopul este acela de a găsi o formă comună pentru o lege.  

Trialogurile apar atunci când instituțiile europene au poziții diferite asupra unui proiect legislativ. Reprezentanții acestora negociază până ajung la un compromis care poate fi acceptat de toate părțile.

Aceste negocieri sunt esențiale pentru funcționarea UE. Ele permit adoptarea mai rapidă a legislației. În același timp, au fost uneori criticate pentru faptul că discuțiile sunt mai puțin vizibile pentru public decât dezbaterile din plen.  Negocierile au loc, de regulă, cu ușile închise. Ele pot dura multe ore sau chiar mai multe runde de discuții, până când cele trei instituții ajung la un compromis.

De ce are Parlamentul mai multe sedii?

Sediul oficial al Parlamentului este la Strasbourg. Aici au loc principalele sesiuni plenare.

Bruxelles este centrul activității politice zilnice și găzduiește reuniunile comisiilor parlamentare și negocierile dintre grupurile politice. La Luxemburg funcționează o parte din administrația instituției.

Această distribuție între trei orașe este una dintre cele mai discutate caracteristici ale Parlamentului European. Ea este criticată de unii pentru costurile logistice. Chiar și așa, trebuie menținută ca parte a compromisurilor istorice dintre statele membre.

De la Bruxelles până în viața de zi cu zi: cum influențează Parlamentul cetățenii

Pentru mulți oameni, Parlamentul European pare o instituție îndepărtată. Totuși, deciziile care  se iau acolo se regăsesc în numeroase aspecte ale vieții cotidiene. Eliminarea tarifelor de roaming în UE, regulile privind protecția datelor personale, drepturile consumatorilor online sau introducerea încărcătorului universal USB-C sunt exemple de decizii europene care au avut un impact direct asupra cetățenilor.

Rolul Parlamentului este de a transforma dezbaterile politice europene în reguli aplicabile în toate statele membre. Pentru a face acest lucru, instituția trebuie să găsească un echilibru între cele 27 de state membre, sute de milioane de cetățeni și numeroase interese politice.

Deși pentru mulți oameni Parlamentul European pare o instituție îndepărtată, deciziile luate aici ajung să influențeze viața de zi cu zi a peste 450 de milioane de europeni. În spatele fiecărei legi europene se află luni de negocieri, compromisuri și dezbateri politice. Iar rezultatul acestui proces influențează, adesea fără să ne dăm seama, viața de zi cu zi a fiecărui cetățean european.