UE își schimbă radical viziunea asupra zootehniei. Creșterea animalelor devine un activ strategic, nu doar o problemă de mediu

Timp de mai mulți ani, politicile europene au privit bovinele, porcinele și păsările în principal prin prisma impactului lor asupra mediului și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Noua strategie privind zootehnia, prezentată de Comisia Europeană la Strasbourg, schimbă însă această perspectivă și definește efectivele de animale drept o infrastructură critică pentru Uniunea Europeană.

Documentul introduce concepte specifice politicilor de securitate și susține că zootehnia contribuie la autonomia strategică a Uniunii, la securitatea alimentară și la menținerea populației în zonele rurale, în special în regiunile aflate la granițele estice ale blocului comunitar. Pășunatul este prezentat inclusiv ca o modalitate de prevenire a abandonării terenurilor agricole, aspect considerat important din punct de vedere strategic.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, a declarat că zootehnia nu mai trebuie privită doar ca o componentă a agriculturii, ci și ca un factor esențial pentru competitivitatea economică, securitatea alimentară și viitorul Europei, scrie POLITICO.

Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a subliniat că sectorul susține aproximativ șapte milioane de locuri de muncă și generează anual circa 400 de miliarde de euro, la care se adaugă un excedent comercial de aproximativ 37 de miliarde de euro. În același timp, acesta a avertizat că efectivele de animale sunt în scădere, iar abandonarea terenurilor agricole, în special în apropierea frontierei estice a Uniunii, reprezintă un risc inclusiv din perspectiva securității.

De la reducerea efectivelor la protejarea lor

În urmă cu doar câțiva ani, dezbaterea europeană era concentrată asupra reducerii numărului de animale pentru atingerea obiectivelor climatice și de protecție a naturii.

În Țările de Jos, deciziile instanțelor privind poluarea cu azot au determinat autoritățile să propună răscumpărarea fermelor și reducerea efectivelor de animale, unele planuri vizând chiar diminuarea cu până la o treime a șeptelului.

În Irlanda, un document guvernamental ajuns în spațiul public analiza posibilitatea sacrificării a aproximativ 200.000 de vaci pentru reducerea emisiilor și atingerea țintelor climatice.

Pentru mulți fermieri europeni, regulile privind emisiile de azot, reducerea metanului și limitarea utilizării pesticidelor au fost percepute ca un atac direct asupra modului lor de viață. Vaca a devenit simbolul confruntării dintre politicile climatice și agricultura tradițională. Nemulțumirea fermierilor a culminat cu protestele din 2024 și 2025, când mii de tractoare au blocat capitale europene și au determinat Comisia Europeană să își reconsidere abordarea față de sectorul agricol. O parte importantă a măsurilor din Pactul Verde European dedicate agriculturii a fost suspendată, iar Bruxellesul a promis că va înlocui obligațiile stricte cu măsuri bazate pe stimulente financiare.

Noua strategie reflectă această schimbare de direcție. În loc să considere că Europa are prea multe animale, documentul avertizează că reducerea efectivelor ar putea deveni o problemă pentru securitatea alimentară și pentru economia Uniunii.

Disputa privind metanul

Unul dintre cele mai controversate subiecte rămâne metanul emis de animale, responsabil pentru cea mai mare parte a emisiilor provenite din sectorul zootehnic. Metanul are un efect de încălzire mult mai puternic decât dioxidul de carbon, însă rămâne în atmosferă o perioadă mult mai scurtă. Reprezentanții industriei susțin că efectivele stabile de animale nu contribuie la o creștere continuă a încălzirii globale și că actualul mod de calcul al emisiilor supraestimează impactul zootehniei.

Irlanda și Noua Zeelandă promovează de mai mulți ani această abordare în cadrul dezbaterilor internaționale privind schimbările climatice. Noua strategie a Comisiei Europene merge într-o direcție apropiată acestei interpretări. În loc să stabilească noi obiective obligatorii de reducere a metanului, Bruxellesul propune măsurarea emisiilor la nivelul fiecărei ferme, astfel încât fermierii care folosesc furaje speciale sau cresc animale cu emisii mai reduse să fie recompensați.

Caracterul „biogenic” al metanului produs de animale face parte din ciclul natural al carbonului și nu poate fi tratat identic cu emisiile provenite din combustibilii fosili. Oficialii europeni afirmă că această abordare urmărește o evaluare mai precisă a emisiilor, nu modificarea artificială a modului de contabilizare.

Critici din partea organizațiilor de mediu

Organizațiile de mediu contestă această schimbare de abordare. Peste 30 de organizații, printre care Greenpeace și Biroul European de Mediu, au transmis Comisiei Europene că noua strategie riscă să minimizeze impactul zootehniei asupra schimbărilor climatice. Acestea invocă studii științifice potrivit cărora metanul contribuie la încălzirea globală indiferent dacă provine din ferme sau din exploatarea combustibililor fosili.

Marco Contiero, directorul pentru politici agricole al Greenpeace UE, acuză Comisia că preia argumentele promovate de Irlanda și Noua Zeelandă pentru a evita reducerea efectivelor de animale și califică această abordare drept o greșeală majoră.

Mai multe stimulente, mai puține obligații

Noua strategie pornește de la ideea că declinul zootehniei poate fi oprit prin investiții și inovare, fără impunerea unor noi obligații fermierilor.

Potrivit Comisiei Europene, sectorul are nevoie de investiții estimate la aproximativ 18 miliarde de euro, bani pe care fermierii nu îi pot obține fără sprijin public. În aceste condiții, introducerea unor noi cerințe de mediu ar putea accelera dispariția fermelor, deja afectate de marje reduse de profit și de îmbătrânirea forței de muncă.

Reprezentanții organizației Farm Europe au salutat strategia și au afirmat că aceasta marchează începutul unei perioade de relansare pentru zootehnia europeană, după ani în care sectorul a fost asociat aproape exclusiv cu problemele de mediu.

Și Copa-Cogeca, cea mai mare organizație a fermierilor europeni, consideră că noua abordare scoate zootehnia din postura de principal responsabil pentru problemele climatice.

Divergențe privind viitorul agriculturii europene

Consilierii științifici ai Comisiei Europene au ajuns însă la concluzii diferite.

Într-un raport publicat în luna martie, Consiliul Științific Consultativ European pentru Schimbări Climatice a apreciat că tehnologia nu va fi suficientă pentru reducerea emisiilor din agricultură și a recomandat diminuarea efectivelor de animale, promovarea alimentației bazate într-o măsură mai mare pe produse vegetale, introducerea unor taxe pentru emisiile agricole și eliminarea subvențiilor pentru cele mai poluante sisteme de producție.

Noua strategie nu include astfel de măsuri. În ceea ce privește obiceiurile alimentare, Comisia Europeană preferă să stimuleze consumul prin achiziții publice, programe pentru școli și campanii de promovare a produselor europene din carne și lapte, fără să încurajeze reducerea consumului acestora.

Christophe Hansen a respins ideea impunerii unor diete la nivel european, afirmând că obiectivul Comisiei este să ofere consumatorilor libertatea de a alege.