România și Bulgaria, la testul noului buget european

În cadrul dezbaterii „Navigând Cadrul Financiar Multianual 2028-2034: competitivitate regională și coeziune strategică”, organizată de Europuls prin proiectul COHERO4EU la Green Transition Forum 2026, participanții au analizat modul în care statele din Europa Centrală și de Est își pot armoniza interesele naționale cu obiectivele strategice ale Uniunii, potrivit reporter24.ro.

Petar Ganev, cercetător senior la Institutul de Economie de Piață (IME) din Bulgaria, a arătat că viitorul regiunii va depinde în mare măsură de capacitatea țărilor de a se adapta unui context internațional tot mai volatil și imprevizibil. În opinia sa, atât Bulgaria, cât și România se confruntă cu aceeași provocare majoră. Aceasta este menținerea unui ritm susținut de creștere economică, concomitent cu consolidarea politicii de coeziune, menită să reducă decalajele de dezvoltare dintre regiuni.

„Bulgaria trebuie să găsească o modalitate de a naviga în această lume tot mai complicată și, în același timp, să își susțină competitivitatea și creșterea economică prin viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene”, a declarat Petar Ganev.

În opinia specialistului, viitorul cadru bugetar al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 nu ar trebui privit doar ca un mecanism de distribuire a fondurilor. Cadrul trebuie să fie un instrument strategic menit să consolideze și să dezvolte piața unică europeană.

Beneficiar net al bugetului UE

Asemenea României, Bulgaria a beneficiat în mod direct de apartenența la Uniunea Europeană prin accesul la fondurile structurale și de investiții. Potrivit datelor prezentate de Ganev, în cei 19 ani scurși de la aderare, Bulgaria a atras din bugetul comunitar sume semnificativ mai mari decât contribuția pe care a avut-o la finanțarea acestuia. Astfe, țara vecină și-a consolidându-și astfel statutul de beneficiar net al fondurilor europene.

„Pentru fiecare euro pe care Bulgaria îl contribuie, primește aproximativ 2,5 euro”,a explicat Petar Ganev, subliniind astfel de ce Sofia și Bucureștiul pledează pentru un buget european consistent, care să permită finanțarea substanțială a politicii de coeziune.

Totuși, expertul atrage atenția că majorarea bugetului comunitar nu este lipsită de provocări. Găsirea unor noi surse de finanțare la nivelul UE – precum taxe aplicate marilor companii sau accize suplimentare pe produsele din tutun – ar putea afecta competitivitatea economică a statelor membre din Europa Centrală și de Est.

O dezbatere pentru întreaga Uniune Europeană

Discuția privind viitorul buget european depășește interesele punctuale ale fiecărui stat membru și ridică întrebări esențiale despre direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. În opinia lui Petar Ganev, provocarea reală este găsirea unui echilibru între prioritățile politice și cele economice ale blocului comunitar.

„Aceasta nu este doar o dezbatere despre Bulgaria sau România, ci și despre viitorul Uniunii Europene”, a punctat Petar Ganev.

Potrivit expertului, performanța economică a UE nu este determinată exclusiv de dimensiunea bugetului comunitar. La fel de importante sunt consolidarea pieței unice, reducerea poverii administrative și simplificarea cadrului legislativ. Aceste măsuri pot impulsiona creșterea economică fără a presupune neapărat contribuții bugetare mai mari din partea statelor membre.

„Atunci când vorbim despre competitivitate, discuția depășește simpla dimensiune a bugetului european. Ea vizează funcționarea pieței unice, reducerea birocrației și a reglementărilor excesive, precum și facilitarea libertăților fundamentale care stau la baza pieței interne”, a explicat Petar Ganev.

Sinergii regionale și oportunități comune

În cadrul Green Transition Forum 2026, participanții au evidențiat importanța consolidării cooperării dintre România și Bulgaria pentru valorificarea potențialului transfrontalier. Instrumentele financiare inovatoare și proiectele regionale comune au fost prezentate drept elemente-cheie pentru stimularea competitivității, accelerarea inovării și dezvoltarea ecosistemelor de afaceri din cele două state.

Politica de coeziune rămâne pilonul central al acestui demers. Aceasta este considerată esențială pentru reducerea decalajelor economice și susținerea convergenței la nivel european. Sprijinirea IMM-urilor și încurajarea inovării pot transforma provocările viitorului Cadru Financiar Multianual în oportunități de modernizare și dezvoltare durabilă. Astfel, se consolidează poziția regiunii în economia globală.

„Provocarea constă în găsirea unui echilibru între susținerea unei politici de coeziune mai puternice și protejarea avantajelor competitive ale țării, contribuind în același timp la consolidarea competitivității Uniunii Europene în ansamblu”, a conchis Petar Ganev.

România și Bulgaria provocări economice structurale și conjuncturale

România și Bulgaria se confruntă, în cadrul Uniunii Europene, cu o serie de provocări economice structurale și conjuncturale. Acestea le influențează traiectoria de convergență și competitivitate.

Ambele state rămân printre economiile cu cele mai ridicate decalaje de dezvoltare din UE. Astfel, sunt diferențe încă semnificative față de media europeană în ceea ce privește productivitatea, infrastructura și nivelul veniturilor. În pofida creșterii economice din ultimul deceniu, aceasta a fost adesea inegală și dependentă de consum. Mai puțin de investiții în inovare și valoare adăugată ridicată.

Presiuni demografice accentuate pentru ambele țări

O provocare majoră comună este capacitatea administrativă redusă, care afectează absorbția fondurilor europene și implementarea reformelor. Deși politica de coeziune a UE a adus resurse importante, eficiența utilizării acestora rămâne inegală, limitând impactul asupra modernizării economice.

În plan structural, ambele țări se confruntă cu presiuni demografice accentuate — migrație externă și îmbătrânirea populației — ceea ce afectează piața muncii și sustenabilitatea sistemelor sociale. În paralel, tranziția verde și digitală creează atât oportunități, cât și costuri de adaptare. Mai ales pentru industriile tradiționale și IMM-uri.

În fine, integrarea mai profundă în lanțurile valorice europene rămâne un obiectiv esențial. Dar ea, însă, depinde de investiții consistente în infrastructură, educație și inovare, precum și de consolidarea stabilității macroeconomice.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!