Parlamentul e în cursa contra cronometru pentru fondurile PNRR. Sunt peste 750 de milioane de euro în joc

Fondurile PNRR rămân, din nou, subiect de presiune legislativă pentru Parlamentul României. Deputații se află într-o sesiune extraordinară prelungită pentru a debloca rapid mai multe reforme restante. Ele sunt esențiale pentru ca țara să nu piardă tranșe importante din fondurile europene. Trei proiecte legislative distincte, fiecare cu propriile complicații juridice și politice, se află acum pe masa votului final.

Sprijin pentru persoanele cu dizabilități. Proiectul PSD la vot

Printre inițiativele aflate pe ordinea de zi a Camerei Deputaților se numără proiectul de lege al PSD privind acordarea unui sprijin financiar adulților cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale pentru a locui în comunitate. Măsura, esențială pentru procesul de dezinstituționalizare susținut prin fondurile PNRR, fusese reglementată inițial printr-o hotărâre de Guvern.

Aplicarea acestei hotărâri a fost, însă, suspendată în instanță de Curtea de Apel București. S-a creat astfel, un blocaj juridic real pentru beneficiarii măsurii. Pentru a depăși acest impas, social-democrații încearcă acum reintroducerea cadrului legal printr-o lege adoptată direct în Parlament. Aceasta urmează să fie trimisă ulterior președintelui spre promulgare . S-a găsit această soluție legislativă, menită să ofere stabilitate juridică unei măsuri sociale cu impact direct asupra unor persoane vulnerabile.

Legea Integrității, blocată la CCR, cu doar câteva săptămâni la dispoziție

Unul dintre cele mai controversate jaloane legate de fondurile PNRR rămâne Legea Integrității. Deși actul normativ a fost deja votat de Parlament, USR a contestat proiectul la Curtea Constituțională, avertizând asupra efectelor juridice pe care legea le-ar putea avea, inclusiv asupra unor aleși locali, precum primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Noua lege prevede extinderea obligațiilor de transparență. Soții, soțiile și partenerii demnitarilor vor fi obligați, potrivit textului votat, să își depună propriile declarații de avere. Măsura va avea impact direct asupra întregii clase politice românești. Într-un gest neobișnuit pentru perioada estivală, judecătorii CCR urmează să se întrunească de urgență pentru a soluționa sesizarea, deși sistemul judiciar se află, în mod normal, în vacanță.

Miza financiară este considerabilă: Legea Integrității trebuie să treacă de filtrul CCR și să fie publicată în Monitorul Oficial până pe 31 august, pentru ca România să poată încasa tranșa de 770 de milioane de euro din fondurile PNRR. Este un termen-limită extrem de strâns, care lasă foarte puțin spațiu de manevră pentru eventuale complicații juridice suplimentare.

Legea salarizării unitare, cel mai mare risc pentru fondurile europene

Cea mai complicată problemă rămasă nesoluționată este Legea salarizării unitare. Aceasta e considerată de observatori drept cel mai mare risc strategic pentru atragerea în continuare a fondurilor PNRR. Spre deosebire de celelalte două proiecte aflate în sesiunea extraordinară, această lege nu a reușit, până acum, să obțină un consens politic real în interiorul coaliției de guvernare.

Propunerile legislative privind salarizarea sunt contestate dur de federațiile sindicale. Aceastea au avertizat constant asupra riscului de scăderi de venituri pentru diverse categorii de angajați bugetari. Sunt programate noi runde de consultări tehnice la Palatul Cotroceni, între reprezentanții partidelor și Administrația Prezidențială, într-un efort declarat de deblocare a situației.

Cu toate acestea, surse politice din PSD indică șanse minime ca Legea salarizării să fie adoptată până la termenul-limită impus de calendarul fondurilor PNRR. Este un semnal îngrijorător, având în vedere miza financiară uriașă a acestei reforme. Ea e considerată de mulți analiști drept testul cel mai dificil al întregii sesiuni extraordinare din această perioadă.