Paradoxul carburanților. Petrolul se ieftinește, dar prețurile la pompă cresc în România

Într-o analiză publicată marți și citată de Agerpres, acesta susține că paradoxul este generat de o măsură guvernamentală prezentată inițial ca un mecanism de protejare a consumatorilor.

„Recent, Petrom a majorat preţurile carburanţilor cu 5 bani pe litru atât la benzină, cât şi la motorină. La prima vedere, decizia pare greu de înţeles. În perioada respectivă, cotaţia petrolului Brent nu oferea un argument evident pentru o scumpire, iar cursul de schimb nu exercita presiuni semnificative asupra costurilor de import. În lipsa unor explicaţii convingătoare, mulţi consumatori s-au întrebat firesc: de ce cresc preţurile când principalii indicatori ai pieţei nu justifică o astfel de mişcare? Răspunsul s-ar putea afla tocmai într-o măsură guvernamentală care a fost prezentată drept un instrument de protecţie a consumatorilor”, subliniază analistul.

Adaosul comercial la carburanți este plafonat la media din 2025

Dumitru Chisăliță reamintește că, prin OUG nr. 19/2026, ulterior completată de OUG nr. 24/2026, Guvernul a declarat stare de criză pe piața carburanților. Astfel, a plafonat adaosul comercial la media înregistrată în anul 2025. Autoritățile au prezentat măsura drept o soluție pentru reducerea prețurilor la pompă cu circa 5-15 bani pe litru. Se dorea și prevenirea speculei într-un context internațional marcat de incertitudini și fluctuații.

Potrivit președintelui AEI, efectele din piață au fost însă diferite de cele anticipate. El avertizează că mecanismele economice nu urmează întotdeauna logica deciziilor politice. În mod normal, atunci când prețul materiei prime scade, concurența dintre companii ar trebui să se reflecte în ieftinirea produsului final. Operatorii care transferă mai rapid reducerile de cost către consumatori își consolidează poziția pe piață. Astfel, îi obligă și pe ceilalți jucători să le urmeze exemplul. Acesta este, de regulă, mecanismul prin care funcționează o piață concurențială.

„Însă, plafonarea adaosului comercial poate schimba subtil regulile jocului. Atunci când statul stabileşte că adaosul maxim permis este cel practicat în medie în anul precedent, acel plafon încetează să mai fie doar o limită superioară. El poate deveni o referinţă de piaţă, o ţintă spre care operatorii economici tind în mod natural. Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligaţia faţă de acţionari să maximizeze profitul în limitele legii”, mai adaugă preşedintele AEI.

Companiile mențin prețuri ridicate

Potrivit lui Chisăliță, aici intervine un paradox economic: „Dacă preţul petrolului creşte, plafonul poate limita extinderea marjelor şi poate proteja consumatorii. Dar dacă preţul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final. Dimpotrivă, ele pot avea interesul să menţină preţurile suficient de ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare”.

În loc să țină prețurile sub control, plafonul poate ajunge să fixeze un reper comun pentru companii. „Este un fenomen cunoscut în teoria economică şi observat în numeroase pieţe reglementate, efect de ‘focalizare’ a preţurilor în jurul plafonului (a se vedea piaţa gazelor). În loc să stimuleze concurenţa, plafonul ajunge să ofere tuturor participanţilor o indicaţie clară asupra nivelului considerat acceptabil”, explică Chisăliţă.

Creșterea prețurilor la carburanți influențată de marii actori de pe piață

În opinia analistului, în România efectele acestei măsuri pot fi accentuate de structura pieței carburanților, controlată în mare parte de câțiva actori importanți, cu poziții consolidate și strategii comerciale relativ previzibile. Într-un asemenea context, o intervenție administrativă asupra prețurilor poate produce consecințe diferite față de cele întâlnite într-o piață caracterizată de o concurență intensă și un număr mare de competitori.

„Desigur, trebuie făcută o precizare esenţială. Nu există în prezent dovezi publice că majorarea de 5 bani operată de OMV Petrom în 23 iunie 2026 a fost determinată direct de mecanismul plafonării adaosului comercial. Pentru o asemenea concluzie ar fi necesare date detaliate privind marjele realizate în 2025, costurile efective din iunie 2026 şi modul concret de calcul utilizat de companie. Totuşi, din punct de vedere economic, ipoteza este plauzibilă. Ea explică un fenomen care altfel pare dificil de justificat. Fenomenul de creştere a preţurilor într-un context în care nici cotaţia petrolului şi nici cursul valutar nu indicau o presiune imediată asupra costurilor”, explică specialistul în energie.

Paradoxul măsurilor gândite să limiteze profiturile excesive

El afirmă că intervențiile statului în mecanismele de formare a prețurilor sunt adesea prezentate drept soluții simple la probleme economice complexe. În practică însă, acestea generează efecte secundare. Acestea, deși sunt de regulă anticipate de specialiști, sunt rareori asumate de factorii de decizie. Astfel, o măsură gândită pentru a limita profiturile excesive poate ajunge să diminueze presiunea concurențială. Iar o reglementare menită să ducă la scăderea prețurilor poate, paradoxal, să încetinească acest proces.

În acest context, Chisăliță subliniază că eficiența unei politici publice ar trebui evaluată nu prin prisma intențiilor declarate. Ci în funcție de efectele reale pe care le produce în economie.

„Iar dacă plafonarea adaosului comercial a contribuit, chiar şi indirect, la menţinerea unor preţuri mai ridicate decât cele care ar fi rezultat din concurenţa liberă, atunci avem în faţă încă un exemplu al unei realităţi economice incomode, măsurile administrative pot face bine pe termen scurt, dar costurile ascunse ajung întotdeauna să fie suportate tocmai de consumatorii pe care urmăresc să îi protejeze”, a conchis preşedintele AEI.

Prețurile la carburanți influențate de înțelegerea dintre SUA și Iran

Scăderea prețurilor la carburanți după înțelegerea dintre SUA și Iran este legată, în principal, de reacția pieței internaționale la diminuarea riscului geopolitic din Orientul Mijlociu.

Acordul dintre Washington și Teheran a redus temerile privind posibile întreruperi ale livrărilor de petrol din zona Strâmtorii Ormuz. Acesta este un punct strategic prin care trece o parte importantă din comerțul mondial cu țiței.

Când tensiunile se reduc, traderii anticipează o ofertă globală mai stabilă. Aceasta duce la scăderea cotațiilor Brent și WTI pe piețele internaționale. În astfel de momente, petrolul se ieftinește rapid pe burse, iar efectul se propagă ulterior către carburanți.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!