Omenirea pierde lupta cu încălzirea globală. ONU pregătește strategia pentru revenirea la siguranță

Pământul urmează să depășească în curând pragul de temperatură considerat sigur și stabilit de comunitatea internațională prin Acordul de la Paris din 2015. Potrivit unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, publicat miercuri, încălzirea este provocată de emisiile rezultate din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale.

Omenirea evită la limită o catastrofă climatică

În loc să renunțe la obiectiv, oamenii de știință și oficialii ONU recomandă ca încălzirea excesivă să fie limitată. Ulterior, temperatura globală trebuie să fie redusă din nou până la pragul convenit. Acest lucru va însemna însă decenii în care lumea se va confrunta cu mai multe dezastre provocate de fenomene meteorologice extreme. Aici este vorba de creșterea nivelului mărilor, dispariția unor specii și topirea gheții și a ghețarilor.

„Omenirea trece cu viteză peste limita care ar fi permis evitarea unei catastrofe climatice”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres.

După o perioadă în care temperaturile vor depăși pragul stabilit, noua strategie prevede revenirea sub această limită. Pentru acest lucru ar fi necesară renunțarea la combustibilii fosili. De asemenea, este necesară dezvoltarea unor metode prin care industriile să poată elimina dioxidul de carbon din atmosferă.

„Este o verificare a realității. Trebuie să trăim cu această lume mai caldă. Dar încă putem face multe pentru a limita încălzirea.”, a declarat Richard Betts, cercetător în domeniul climei la Universitatea din Exeter și coautor al raportului.

Lumea se apropie de depășirea pragului de 1,5 grade Celsius

După adoptarea Acordului de la Paris, ONU a cerut organismului său specializat în știința climei să analizeze diferite limite ale încălzirii globale.

Obiectivul de a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius peste nivelurile de la mijlocul secolului al XIX-lea a devenit larg acceptat. Cercetătorii au constatat că la o încălzire de 2 grade Celsius apar efecte dramatice asupra oamenilor și planetei. La 1,5 grade Celsius impactul este mai redus.

În prezent, temperatura medie globală este cu aproximativ 1,4 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, potrivit unor calcule realizate de cercetători. Această valoare se bazează pe o medie calculată pentru o perioadă de 20 de ani. Aceasta nu ia în calcul temperatura înregistrată într-un singur an.

ONU recunoaște că pragul de 1,5 grade Celsius va fi depășit

Experții au afirmat că nu mai există o modalitate realistă de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius. Chiar și așa, oficialii ONU au susținut mult timp că obiectivul de 1,5 grade poate fi încă atins. Raportul recunoaște însă, pentru prima dată, că lumea va depăși pragul de 1,5 grade Celsius „în următorii câțiva ani”.

Potrivit documentului, cel mai optimist scenariu presupune ca încălzirea globală să atingă un vârf de 1,8 grade Celsius în jurul jumătății acestui secol. Acest lucru ar fi posibil dacă statele ar adopta și ar aplica obiective climatice ambițioase.

În schimb, dacă guvernele vor continua să aplice politicile actuale, temperaturile globale ar urma să crească până la 2,6 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până în anul 2100.

În loc să încerce să împiedice creșterea temperaturii globale cu 1,5 grade Celsius, ONU spune acum că factorii de decizie trebuie să „se pregătească pentru și să gestioneze un viitor” în care planeta va depăși acest prag, după care temperaturile vor reveni treptat la un nivel mai scăzut.

Raportul estimează că temperatura globală va depăși pragul de 1,5 grade Celsius „în următorii câțiva ani”. Ulterior, încălzirea va urma o traiectorie asemănătoare unei curbe. Temperaturile vor continua să crească, vor atinge un nivel maxim, iar apoi vor scădea treptat sub pragul de 1,5 grade Celsius. În mod ideal, acest lucru ar urma să se întâmple până la sfârșitul secolului.

Fenomenul „depășire” („overshoot”)

„Să fim foarte clari. Obiectivul de 1,5 grade rămâne în continuare ținta. Dar acum trebuie să ne apropiem de el într-un mod diferit, de deasupra”, a declarat Inger Andersen, directoarea executivă a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Pragul de 1,5 grade Celsius nu reprezintă „o limită climatică magică”, după care totul ar fi pierdut, a explicat Andrew Weaver. Acesta este cercetător în domeniul climei la Universitatea din Victoria, care nu a participat la realizarea studiului.

„Fiecare zecime de grad pe care reușim să o evităm înseamnă în continuare mai puține pagube”, a spus el.

Limitarea încălzirii maxime este esențială

Primul obiectiv este limitarea cât mai mult posibil a temperaturii maxime pe care o va atinge planeta. Ulterior, trebuie redusă perioada în care temperaturile se mențin peste pragul de 1,5 grade Celsius, a explicat Andersen.

Lumea ar putea rămâne însă în această perioadă de „depășire” timp de „multe, multe decenii”, a avertizat Richard Betts.

Fiecare întârziere de cinci ani în reducerea emisiilor adaugă cel puțin o zecime de grad la nivelul maxim al încălzirii globale, potrivit lui Joeri Rogelj. Acesta este coautor al raportului și cercetător în domeniul climei la Imperial College London.

„Dacă acționăm acum, putem limita depășirea”, se arată în raport. Autorii avertizează însă că acest lucru nu va duce la o lume sigură. Va fi una „mai sigură decât dacă rămânem peste” pragul de 1,5 grade Celsius pe termen lung.

„Acesta este unul dintre cele mai sumbre rapoarte ONU privind clima pe care le-am citit. Are un ton inconfundabil de disperare, frustrare și urgență, dar nu de resemnare”, a declarat Weaver.

Bill Hare este cercetător în domeniul climei și director executiv al Climate Analytics. El consideră că raportul UNEP descrie bine amploarea problemei. Totuși, nu oferă suficiente informații despre modul în care aceasta poate fi rezolvată.

„Deși UNEP descrie bine groapa în care ne-am băgat, nu reușește să ne arate suficient de bine că există o cale de ieșire”, a spus Hare.

Adaptarea la o lume mai periculoasă, cu mai puțină hrană și apă

Guvernele trebuie să își intensifice eforturile de adaptare la încălzirea globală, ale cărei efecte sunt resimțite cel mai puternic de populațiile sărace. Acest lucru este necesar „pentru că unele dintre efecte pur și simplu nu pot fi evitate”, a spus Andersen.

Raportul numește această etapă „gestionare și limitare”. În perioada în care temperaturile vor depăși pragul de 1,5 grade Celsius, mai mulți oameni vor muri sau se vor îmbolnăvi din cauza intensificării schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme, avertizează raportul.

Producția de alimente va scădea. Numărul oamenilor care se confruntă cu foametea va crește. Deficitul de apă se va accentua, economiile vor fi afectate. De asemenea, unele specii, precum coralii, vor dispărea.

Cauzele recentei inundații devastatoare din Nepal, asociată cu desprinderea unui ghețar din Himalaya, sunt complexe. Betts spune însă că, din păcate, astfel de fenomene vor deveni tot mai frecvente.

„Din păcate, ne așteptăm să vedem mai multe astfel de evenimente și tocmai de aceea trebuie să limităm încălzirea maximă”, a declarat cercetătorul.

Oamenii de știință avertizează asupra unor puncte critice

Raportul avertizează asupra existenței unor „puncte de cotitură” care ar putea declanșa efecte ireversibile și în lanț. Printre acestea se numără pierderea calotelor de gheață din Antarctica de Vest și Groenlanda, distrugerea pădurii tropicale amazoniene și oprirea sistemului de circulație oceanică din Atlantic, care contribuie la menținerea temperaturilor ridicate în mare parte din Europa.

„Unele zone ar putea deveni, într-o măsură mai mare sau mai mică, imposibil de asigurat sau chiar de locuit”, se arată în raport.

Eliminarea dioxidului de carbon, soluția pentru răcirea planetei

Ultima etapă a perioadei de depășire a pragului de 1,5 grade Celsius presupune răcirea planetei prin eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă și stocarea acestuia într-un alt loc.

Raportul arată că metoda tradițională pentru eliminarea carbonului este plantarea unui număr mai mare de copaci. Autorii estimează însă că această soluție ar putea reduce temperatura globală cu cel mult o zecime de grad Celsius.

Din acest motiv, cercetătorii consideră că vor fi necesare metode mai noi pentru eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă.

Alți oameni de știință avertizează însă că astfel de soluții sunt costisitoare și nu oferă garanții.

„Trenul” emisiilor trebuie oprit și dat înapoi

Rob Jackson, cercetător în domeniul climei la Universitatea Stanford, care nu a participat la elaborarea raportului, compară situația cu un tren scăpat de sub control.

„Nu am reușit să oprim trenul scăpat de sub control al emisiilor globale pentru a evita încălzirea cu 1,5 grade Celsius”, a declarat Jackson.

„Acum, scenariile de depășire a pragului presupun că trebuie să oprim rapid trenul și apoi să îl dăm înapoi. Este cea mai bună speranță a noastră? Absolut. Este probabil să reușim? Absolut nu”, a adăugat cercetătorul.