București-Ilfov, cea mai poluată regiune din UE în privința particulelor fine PM2.5. Zeci de mii de decese ar putea fi prevenite

Datele apar într-un raport de 176 de pagini realizat pentru comisiile de mediu și sănătate publică ale Parlamentului European. Cercetarea atrage atenția că poluarea cu particule fine continuă să afecteze grav sănătatea populației. Acest lucru se întâmplă chiar și atunci când nivelurile se află sub limitele legale.

Autorii raportului estimează că, inclusiv după intrarea în vigoare a standardului european pentru anul 2030, în UE ar putea fi înregistrate între 60.000 și 70.000 de decese premature în fiecare an din cauza expunerii la PM2.5.

România, printre țările europene cu cele mai multe decese asociate poluării

În 2023, aproximativ 182.000 de persoane au murit prematur în UE din cauze asociate expunerii la PM2.5. Poluarea a fost legată și de pierderea a aproximativ 1,9 milioane de ani de viață. Situația s-a îmbunătățit față de 2005. Numărul deceselor asociate particulelor fine a scăzut cu 57%. Cu toate acestea, poluarea continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică.

România a înregistrat 136 de decese premature asociate PM2.5 la 100.000 de locuitori. Este a doua cea mai ridicată rată din UE, după Bulgaria.

La nivel regional, București-Ilfov s-a aflat pe primul loc în ceea ce privește concentrația de PM2.5, cu 16,2 µg/m³. Regiunea Veneto din Italia a avut 15,0 µg/m³, Śląskie din Polonia 14,3 µg/m³, Zagreb 14,2 µg/m³, iar Attica din Grecia 13,8 µg/m³.

Aproape 90% dintre regiunile analizate depășesc recomandarea OMS

Diferențele dintre standardele europene și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății sunt importante. Din cele 234 de regiuni NUTS 2 analizate, 210, adică aproximativ 90%, aveau în 2023 concentrații de PM2.5 peste nivelul recomandat de OMS, de 5 µg/m³. Mai mult, 56 de regiuni depășeau deja limita de 10 µg/m³ care va fi aplicată la nivel european începând din 2030.

Studiul avertizează însă că nici această limită nu ar elimina complet riscurile. Standardul european este de două ori mai ridicat decât recomandarea OMS. Din acest motiv, cercetătorii estimează că între 60.000 și 70.000 de decese premature ar putea continua să fie înregistrate anual chiar și după respectarea integrală a limitei europene din 2030.

Raportul „Health effects of fine particles” este realizat de Ecorys. Acesta analizează aproape 200 de studii și sinteze științifice. Cercetătorii au comparat date despre poluare și sănătate, legislația europeană și au discutat cu experți. Au fost analizate și studii de caz din opt state membre.

Una dintre principalele concluzii este că nu a fost identificat un nivel de expunere la PM2.5 care să poată fi considerat complet sigur. Efectele asupra sănătății pot apărea chiar și la concentrații aflate sub limitele europene actuale. Unele riscuri sunt observate chiar și la niveluri mai mici decât cele recomandate de OMS.

Particulele fine pot ajunge adânc în organism

PM2.5 sunt particule extrem de mici, cu un diametru de cel mult 2,5 micrometri. Dimensiunea lor le permite să pătrundă adânc în plămâni. În anumite condiții, acestea pot ajunge și în circulația sanguină. Expunerea la aceste particule poate provoca inflamații și stres oxidativ. Efectele pot afecta vasele de sânge, organele și sistemul nervos.

Poluarea cu PM2.5 este asociată cu numeroase probleme de sănătate. Printre acestea se numără bolile cardiovasculare și respiratorii, cancerul pulmonar și diabetul. Studiile indică, de asemenea, posibile legături cu declinul cognitiv, demența și problemele de dezvoltare în cazul copiilor. Riscurile nu apar doar în cazul expunerii pe termen lung. Și perioadele scurte în care nivelul particulelor fine crește pot avea efecte asupra sănătății.

Potrivit sintezei analizate în raport, o creștere cu 10 µg/m³ a expunerii pe termen lung la PM2.5 este asociată cu o majorare de aproximativ 6-10% a riscului de deces din orice cauză. În cazul expunerii de scurtă durată, aceeași creștere a concentrației este asociată cu o majorare a mortalității de aproximativ 0,4-0,7%.

Autorii subliniază că aceste procente pot părea reduse. La nivelul întregii populații, însă, efectele devin importante. Motivul este expunerea frecventă și repetată la poluare.

Cercetătorii cer măsuri mai stricte împotriva poluării

Raportul propune mai multe măsuri pentru reducerea expunerii populației la particule fine. Printre recomandări se numără reducerea emisiilor de amoniac provenite din agricultură. De asemenea, este vizată și introducerea unor standarde mai stricte pentru sobele și centralele casnice care folosesc lemne.

Cercetătorii cer și implicarea mai mare a autorităților sanitare în elaborarea planurilor pentru îmbunătățirea calității aerului. Pe termen lung, raportul recomandă o scădere treptată a nivelului de PM2.5 până la 7,5 µg/m³ în 2035 și 5 µg/m³ în 2040.

Efectele particulelor fine asupra inimii și vaselor de sânge se numără printre cele mai bine documentate în literatura analizată de cercetători. O meta-analiză citată în raport arată că o creștere cu 10 µg/m³ a expunerii pe termen lung la PM2.5 este asociată cu un risc cu 18% mai mare de infarct miocardic.

Și în cazul accidentelor vasculare cerebrale ischemice există o legătură. O analiză care a inclus 110 studii observaționale indică o creștere de 15% a incidenței pentru fiecare majorare cu 10 µg/m³ a expunerii pe termen scurt. Cercetătorii atrag însă atenția că aceste procente sunt rezultate agregate. Ele provin din studii realizate în populații și condiții diferite. Nu trebuie interpretate ca un risc individual identic pentru fiecare persoană expusă.

Poluarea poate afecta și creierul

Particulele PM2.5 sunt asociate și cu probleme neurologice. O meta-analiză bazată pe 21 de studii a identificat o probabilitate cu aproximativ 49% mai mare de afectare a funcțiilor cognitive în cazul unor niveluri mai ridicate de expunere.

O altă cercetare, care a urmărit 26 de milioane de adulți, a găsit o creștere de 8% a incidenței demenței pentru fiecare majorare cu 5 µg/m³ a expunerii pe termen lung.

Demența a fost inclusă separat de Agenția Europeană de Mediu în evaluarea poverii bolilor asociate poluării, publicată în 2025. Pentru persoanele de peste 60 de ani, aceasta a devenit cea mai importantă contribuție individuală la povara de sănătate asociată expunerii la PM2.5.

Riscurile asociate poluării nu apar doar la vârsta adultă. Sarcina și primii ani de viață sunt considerați perioade deosebit de vulnerabile. Studiile analizate au identificat asocieri între expunerea la PM2.5 și fertilitate, preeclampsie, naștere prematură, greutate redusă la naștere, dezvoltarea plămânilor și dezvoltarea sistemului nervos.

O analiză globală care a inclus 49 de studii a estimat că o creștere cu 10 µg/m³ a concentrației de PM2.5 este asociată cu o reducere de 22% a probabilității lunare de concepție.

Alte cercetări au găsit posibile legături cu rezerva ovariană și cu rezultatele procedurilor de fertilizare in vitro. Autorii subliniază însă că aceste date provin în principal din studii observaționale. Ele indică asocieri statistice și nu demonstrează că aceeași creștere a riscului apare în cazul fiecărei persoane expuse.

Copiii, afectați în special la nivel respirator

În cazul copiilor, poluarea cu particule fine este asociată cu agravarea astmului și cu scăderea funcției pulmonare. O meta-analiză care a reunit 26 de studii a arătat că o creștere cu 10 µg/m³ a nivelului de PM2.5 este asociată cu o majorare de 4,8% a internărilor și prezentărilor la urgență pentru astm în rândul copiilor.

Raportul citează și cercetări care au găsit legături între expunerea la începutul vieții și performanțe cognitive mai slabe sau anumite tulburări de neurodezvoltare. Cercetătorii precizează însă că rezultatele nu au același nivel de certitudine. Metodele folosite în studii sunt diferite, iar concluziile trebuie interpretate în acest context.

În ciuda riscurilor, datele europene arată și o evoluție pozitivă. În ultimii 20 de ani, măsurile adoptate pentru reducerea poluării au avut efecte vizibile. Numărul deceselor premature asociate expunerii la PM2.5 a scăzut cu aproximativ 57% față de 2005. În același timp, concentrațiile de PM2.5 au coborât în toate statele membre între 2013 și 2023.

Cercetătorii pun această evoluție în principal pe seama regulilor mai stricte pentru autovehicule, industrie și combustibili. Schimbările din sectorul energetic au contribuit, la rândul lor, la reducerea poluării.

România rămâne printre statele cu cea mai mare mortalitate asociată poluării

Progresul nu este însă uniform în Europa. În 2023, România avea o rată de 136 de decese premature asociate PM2.5 la 100.000 de locuitori. Doar Bulgaria avea o valoare mai ridicată, de 172.

Ungaria se afla la 133 de decese la 100.000 de locuitori, iar Slovacia la 97. Cele mai mici rate au fost înregistrate în Suedia, Finlanda, Irlanda și Luxemburg. În România, boala cardiacă ischemică reprezenta 40% din povara de boală asociată PM2.5. Accidentul vascular cerebral contribuia cu încă 32%. Astfel, afecțiunile cardiovasculare reprezentau împreună 72% din povara atribuită particulelor fine.

Și în ceea ce privește scăderea concentrațiilor de PM2.5 există diferențe importante. Între 2013 și 2023, Luxemburg a redus nivelul mediu cu 49%. Belgia a înregistrat o scădere de 47%, Cehia de 45%, iar Austria de 42%.

Germania și Slovacia au redus concentrațiile cu câte 41%. La polul opus, Grecia a avut o reducere de numai 11%. În Spania, scăderea a fost de 12%, în Malta de 17%, iar în Italia de 22%.

Diferențele sunt și mai evidente atunci când datele sunt analizate la nivel regional. În 2023, București-Ilfov avea o concentrație medie de PM2.5 de 16,2 µg/m³. A fost cea mai ridicată valoare dintre regiunile NUTS 2 incluse în analiză.

Pe următoarele locuri s-au aflat Veneto, cu 15,0 µg/m³, Śląskie, cu 14,3, Zagreb, cu 14,2, și Attica, cu 13,8. La polul opus se află regiuni din nordul Europei. Două regiuni suedeze aveau valori de 1,7 și 1,8 µg/m³. În nordul și estul Finlandei, nivelul era de 2,3 µg/m³.

Poluarea este concentrată în câteva mari zone europene

Harta expunerii indică trei regiuni în care problema este deosebit de pronunțată. Este vorba despre Valea Padului și nordul Italiei, bazinul Sileziei și o zonă din sud-estul Europei care leagă regiuni din apropierea Bucureștiului și Sofiei de zona Atenei.

Sursele poluării diferă de la o zonă la alta. Printre ele se numără încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, industria, traficul rutier, activitatea portuară și praful. Incendiile și condițiile geografice pot agrava, de asemenea, situația. În anumite regiuni, relieful limitează dispersarea poluanților.

Una dintre principalele probleme semnalate de raport este diferența dintre limitele europene și nivelurile recomandate pentru protejarea sănătății. În prezent, limita anuală stabilită de UE pentru PM2.5 este de 25 µg/m³. Din 2030, aceasta va fi redusă la 10 µg/m³ prin noua Directivă privind calitatea aerului.

OMS recomandă însă un nivel mult mai mic. Organizația indică o medie anuală de 5 µg/m³ pentru PM2.5. Cercetătorii consideră că reducerea limitei europene reprezintă un pas important. Totuși, ea nu ar elimina complet riscurile pentru populație.

Zeci de mii de decese ar putea fi evitate chiar și după 2030

Potrivit estimărilor din studiu, respectarea limitei europene de 10 µg/m³ va reduce semnificativ numărul deceselor asociate poluării. Totuși, problema nu va dispărea. Dacă toate statele membre ar respecta standardul prevăzut pentru 2030, expunerea rămasă peste recomandarea OMS ar putea fi asociată cu încă 60.000-70.000 de decese premature evitabile în fiecare an.

Această diferență dintre standardul legal și nivelul considerat optim pentru sănătate a fost una dintre temele principale discutate în comisiile SANT și ENVI ale Parlamentului European.

Eurodeputata Tilly Metz a susținut că poluarea trebuie tratată în primul rând ca o problemă de sănătate publică. Ea a atras atenția că sursele de poluare sunt prezente în numeroase domenii, de la producerea energiei și agricultură până la încălzirea locuințelor, transport și dezvoltarea orașelor.

Agricultura, una dintre marile probleme rămase

Cercetătorii identifică agricultura drept unul dintre sectoarele în care legislația europeană are încă lacune. O problemă importantă este amoniacul. Acesta provine în principal din activitățile agricole și contribuie la formarea particulelor secundare PM2.5 în atmosferă. În timp ce emisiile provenite din industrie sau transport au scăzut mai vizibil, cantitatea de amoniac emisă în atmosferă s-a redus foarte puțin din 2005.

Raportul recomandă introducerea unor obiective sectoriale obligatorii pentru reducerea emisiilor agricole. Autorii propun și modificarea unor acte europene astfel încât reducerea poluării atmosferice provenite din agricultură să fie tratată mai clar în legislație.

Încălzirea locuințelor cu lemne reprezintă o altă problemă analizată în raport. Autorii atrag atenția că utilizarea biomasei pentru producerea energiei regenerabile nu este însoțită întotdeauna de cerințe europene suficient de stricte privind emisiile de PM provenite de la instalațiile rezidențiale.

Diferențele pot fi importante. O locuință încălzită cu o pompă de căldură poate avea emisii foarte reduse de particule. O sobă pe lemne poate produce însă cantități mult mai mari.

Cercetătorii recomandă introducerea unor standarde mai stricte pentru aparatele de încălzire și o mai bună corelare între politicile privind energia regenerabilă și cele privind calitatea aerului.

Statele ar putea amâna aplicarea noilor standarde

Raportul atrage atenția și asupra posibilității de amânare a termenelor de conformare. Noua directivă permite, în anumite situații, prelungirea termenului după 2030. În unele cazuri, această perioadă poate ajunge până în 2040. Autorii avertizează că derogările ar putea fi solicitate tocmai de unele dintre regiunile în care poluarea are cele mai grave efecte asupra sănătății.

Din acest motiv, cercetătorii recomandă limitarea acestor excepții. Ei propun și ca autoritățile să prezinte în mod transparent costul asupra sănătății al fiecărei amânări.

Un alt punct slab este modul în care sunt puse în practică planurile pentru îmbunătățirea calității aerului. În mai multe cazuri analizate, documentele stabilesc obiective generale. Lipsesc însă bugete clare, responsabilități precise și măsuri care să poată fi măsurate.

Și regulile privind zonele cu emisii reduse diferă foarte mult de la un oraș la altul. Existența unei astfel de zone nu garantează automat o scădere a expunerii populației.

Cercetătorii recomandă ca autoritățile sanitare să fie implicate direct în elaborarea planurilor pentru calitatea aerului. În prezent, responsabilitatea revine în principal instituțiilor de mediu, transport sau energie.

Zonele sărace sunt mai expuse poluării

Raportul evidențiază și o puternică diferență socială. Între 2007 și 2022, cele mai sărace 20% dintre regiunile europene au fost expuse, în medie, la niveluri de PM2.5 cu aproximativ 30% mai mari decât cele mai bogate 20%. Ambele categorii de regiuni au înregistrat îmbunătățiri. Diferența dintre ele a rămas însă semnificativă.

În plus, pentru aceeași creștere a nivelului de poluare, riscul de deces poate fi de până la două ori mai mare în regiunile dezavantajate.

Cercetătorii explică diferența prin mai mulți factori. Contează atât nivelul de expunere, cât și starea generală de sănătate, accesul la servicii medicale, condițiile locuințelor și situația socioeconomică.

Creșterea temperaturilor reprezintă un alt factor de risc. Studiul citează cercetări realizate în sute de orașe. Acestea indică faptul că temperaturile ridicate pot avea efecte mai grave asupra mortalității respiratorii atunci când nivelul PM2.5 este și el crescut. Într-una dintre analize, creșterea mortalității respiratorii asociată temperaturilor de vară a fost de aproximativ 7,7% atunci când nivelul PM2.5 era redus. În condiții de poluare ridicată, creșterea a depășit 14%.

Cercetătorii propun 17 măsuri pentru reducerea poluării

Raportul include 17 recomandări pentru autoritățile europene. Printre acestea se află reducerea treptată a limitei pentru PM2.5 la 7,5 µg/m³ până în 2035 și atingerea nivelului recomandat de OMS, de 5 µg/m³, până în 2040. Autorii cer și reguli mai stricte pentru emisiile de amoniac din agricultură și pentru instalațiile casnice de încălzire pe lemne.

Alte propuneri vizează înlocuirea mai rapidă a vehiculelor vechi și includerea sănătății și a inegalităților sociale în planurile privind calitatea aerului. Recomandările aparțin autorilor studiului. Ele nu reprezintă decizii adoptate de Parlamentul European, Comisia Europeană sau statele membre.

Noua Directivă privind calitatea aerului va reduce, de la 1 ianuarie 2030, limita anuală pentru PM2.5 la 10 µg/m³. Pentru PM10, limita va fi de 20 µg/m³. OMS recomandă valori mai stricte: 5 µg/m³ pentru PM2.5 și 15 µg/m³ pentru PM10.

Raportul consideră noile limite europene un progres important. Cercetătorii avertizează însă că acestea nu sunt suficiente pentru a elimina întreaga povară asupra sănătății.

În 2023, aproximativ 182.000 de decese premature au fost asociate expunerii la PM2.5 în Uniunea Europeană. În același an, poluarea a fost asociată cu aproximativ 1,9 milioane de ani de viață pierduți.

Studiul a fost realizat de Ecorys la solicitarea comisiilor pentru mediu și sănătate publică ale Parlamentului European. Documentul a fost finalizat în august 2026 și a analizat literatura științifică, date privind expunerea și sănătatea, legislația europeană, interviuri cu experți și studii de caz din opt state membre.

Concluziile au fost prezentate pe 2 septembrie în comisiile SANT și ENVI. Discuțiile s-au concentrat pe următoarele măsuri care ar putea reduce poluarea, de la agricultură și încălzirea locuințelor până la transport, energie și implicarea autorităților sanitare.