Reuters: Seceta lovește puternic agricultura din România și Ungaria. Recoltele de porumb și exporturile scad

Stând într-un lan de porumb ofilit din nord-estul Ungariei, fermierul Karoly Kovacs își amintește de recolte care astăzi par aproape de neimaginat.

„Cu greu îmi venea să cred când recoltam aproximativ 17 tone la hectar, în jurul anului 2010. Dar atunci aveam 1.000 de milimetri de precipitații, iar acum aproape nimic.”, a spus Kovacs.

Pentru fermierii din Europa Centrală și de Est, ceea ce era cândva o secetă ocazională a devenit o amenințare recurentă. Valurile de căldură record și lipsa cronică a apei reduc recoltele de porumb, îi determină pe unii agricultori să renunțe la această cultură și schimbă o regiune considerată mult timp un pilon al producției europene de cereale.

Ce lucruri s-au schimbat?

Impactul este cel mai vizibil în Ungaria și România, doi producători importanți de porumb din Uniunea Europeană. Aici, suprafețele cultivate au scăzut puternic în ultimii ani. Ungaria era cândva un exportator constant. Aceasta urmează să importe porumb în acest an. În același timp, excedentul disponibil pentru export al României s-a redus considerabil.

Recolta de porumb a Uniunii Europene, de regulă a doua cea mai mare cultură de cereale a blocului comunitar, este estimată la 50,1 milioane de tone în acest an. Această valoare a estimată de Comisia Europeană la sfârșitul lunii august. Acest nivel ar reprezenta un minim al ultimelor aproape două decenii și ar fi cu aproximativ o cincime sub media ultimilor trei ani.

„Dacă vom avea parte în continuare de veri secetoase în următoarele campanii agricole, aceasta va deveni o problemă foarte importantă pentru UE dacă suprafața cultivată cu porumb și/sau randamentele vor continua să scadă”, a declarat Gabriel Antonio, analist al pieței materiilor prime la Expana. El estimează o creștere cu 8%-9% a importurilor de porumb ale UE în 2026/2027, conform Reuters.

România și Ungaria, afectate de lipsa apei

Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel mondial. Europa Centrală se confruntă cu presiuni deosebit de puternice din cauza temperaturilor ridicate, a deficitului de umiditate din sol și a lipsei apei, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE.

În România și Ungaria, suprafețele cultivate cu porumb s-au redus drastic în ultimii ani. Statele înregistrează rezultate mai slabe decât mediile UE și OCDE în ceea ce privește anomaliile de umiditate a solului.

„Declinul susținut al umidității solului are implicații directe asupra productivității agricole și gestionării resurselor de apă și, prin urmare, asupra securității alimentare și mijloacelor de trai”, a transmis OCDE într-un răspuns prin e-mail la întrebările adresate de Reuters.

În ultimul deceniu, temperaturile maxime din lunile iunie și iulie din Ungaria au fost cu 3,1 grade Celsius peste media perioadei 1961-1990, potrivit datelor Reuters Climate Monitor. România este aproape de acest nivel, cu temperaturi maxime medii de vară cu 3 grade Celsius peste valorile istorice.

Recoltele de porumb din România și Ungaria scad puternic

Recolta de porumb a României este estimată la aproximativ 8 milioane de tone în acest an. Țara a evitat cele mai grave efecte ale secetei europene din acest an. Producția este în continuare cu mai mult de jumătate sub nivelurile din perioada 2018-2019. În Ungaria, recolta estimată la 2,5 milioane de tone ar reprezenta mai puțin de o treime din producția înregistrată în aceiași ani.

Exporturile de porumb ale României au scăzut la 2,2-4,7 milioane de tone în perioada 2023-2025, de la peste 7 milioane de tone în jurul începutului deceniului, potrivit datelor Comisiei Europene.

Ungaria este în mod obișnuit exportator de porumb. Aceasta va fi nevoită să importe această cultură în acest an, a anunțat guvernul de la Budapesta.

„Climă de semideșert”

Tamas Petohazi este președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale din Ungaria. El spune că numeroși fermieri au renunțat complet la agricultură. Alții și-au găsit locuri de muncă suplimentare. Fermele de familie nu mai sunt suficiente pentru a le asigura traiul.

„Avem nevoie de o schimbare de paradigmă”, a declarat Petohazi.

El a adăugat că lipsa precipitațiilor a dus chiar la oprirea unor reactoare nucleare din Ungaria și România luna trecută, pe măsură ce nivelul Dunării a scăzut. În opinia sa, Ungaria se îndreaptă spre ceea ce el numește un „climat de semideșert”.

Prognoza pe 10 ani a Comisiei Europene privind piețele agricole, publicată în decembrie, estima că incertitudinea privind randamentul culturilor de porumb din Europa de Est va ajunge la 18,7% în 2035. Este cel mai ridicat nivel dintre regiunile lumii monitorizate.

Kovacs spune că, dacă tendințele climatice actuale vor continua, ar putea ajunge în cele din urmă să renunțe la cultivarea porumbului. El ia în calcul diversificarea activității și producerea de paste uscate folosind ouăle provenite de la găinile sale.

„Semănăm porumb și nu recoltăm nimic”

Cezar Gheorghe, de la compania de consultanță AGRIColumn, spune că schimbările climatice au reprezentat un factor important în reducerea suprafețelor cultivate cu porumb în România.

Situația îi determină pe agricultori să se orienteze către culturile de toamnă și îi afectează în special pe fermierii mici.

„Din 2020 și până astăzi, ei plantează porumb și nu recoltează nimic. De ce ar continua să facă asta? Același lucru se întâmplă și în cazul fermelor de dimensiuni medii. Au semănat, totul a mers bine în perioada de vegetație, iar apoi a început seceta, care a pârjolit practic suprafețe mari din țară”, a adăugat Gheorghe.

Fermierul român Stefan Moraru s-a orientat către floarea-soarelui, deoarece această cultură are nevoie de mai puțină apă decât porumbul.

„Anul 2020 a fost un an de cotitură pentru noi. Am suferit pierderi la toate culturile”, a spus el. Moraru a adăugat că recolta slabă l-a determinat să investească în sisteme de irigații.

Chiar și această strategie are însă limite. Un canal care alimentează cu apă fermele sale nu mai funcționează de la jumătatea lunii iulie.

„Problema este că natura nu cooperează. Poți cumpăra sisteme de irigații pivotante, pompe, conducte și echipamente pentru irigații, dar fără apă devin inutile. Apa este factorul esențial. Fără ea, toate aceste investiții ajung să valoreze zero”, a adăugat Moraru.