Noua lege a „unității etnice” în China. Criticii avertizează că minoritățile ar putea pierde și mai mult din drepturi

Timp de decenii, autoritățile de la Beijing sunt acuzate că aplică politici represive împotriva minorităților pentru a le integra în cultura Han.

O nouă lege care urmează să fie aprobată ar putea consolida acest proces și ar putea afecta drepturile minorităților, spun cercetători și activiști.

Guvernul chinez susține însă că măsura este necesară pentru „modernizarea printr-o unitate mai mare” și o numește legea pentru „Promovarea Unității și Progresului Etnic”.

Ce prevede noul proiect legislativ din China

Noua lege din China favorizează mandarina, interzice restricțiile privind căsătoriile între etnii și obligă părinții să „educe și să ghideze minorii să iubească Partidul Comunist Chinez”.

Textul interzice și orice acte considerate dăunătoare pentru „unitatea etnică”, într-o formulare largă.

Xi Jinping a cerut în repetate rânduri „sinizarea religiei”, iar experții spun că legea întărește această direcție.

Aaron Glasserman afirmă că regimul consideră aceste politici corecte și le ridică acum la nivel de lege.

Xinjiang și Tibet, în centrul tensiunilor

China are 55 de minorități etnice, însă regiuni precum Xinjiang și Tibet sunt privite cu mai multă suspiciune de autorități.

Cele mai grave acuzații privind încălcarea drepturilor omului vizează aceste zone, locuite de uiguri și tibetani.

Autoritățile chineze au răspuns dur la revolte și atacuri violente, precum cele din Lhasa (2008) și Xinjiang (2009).

Beijingul susține că aceste intervenții au fost necesare pentru a combate separatismul.

Acuzații de detenție forțată și restricții religioase

ONU și organizațiile pentru drepturile omului spun că peste un milion de uiguri au fost reținuți în lagăre, pe care China le numește centre de „reeducare”.

Rapoartele indică și restricții asupra practicilor religioase ale uigurilor și închiderea unor moschei.

În Tibet, mănăstirile sunt strict controlate, iar copiii trebuie să învețe mandarina în școli de stat și nu pot studia texte budiste.

Tensiuni au apărut și în Mongolia Interioară și Ningxia, după restricții privind limba mongolă și demolarea unor moschei.

De ce sunt importante aceste regiuni pentru Beijing

Potrivit analiștilor, autoritățile chineze consideră legea necesară pentru a consolida controlul asupra regiunilor sensibile și a depăși protecțiile existente pentru minorități.

Aceste teritorii leagă China de statele vecine și de rute comerciale globale esențiale. În plus, sunt bogate în resurse și au o importanță strategică majoră.

China Power Project îl citează pe Mao Zedong, care spunea că, deși populația majoritară este Han, minoritățile controlează teritorii vaste și bogate în resurse.

Deși unele minorități, precum uigurii, numără milioane de persoane, etnicii Han reprezintă peste 90% din populația Chinei.

În schimb, teritoriile istorice ale tibetanilor, uigurilor și mongolilor sunt vaste, bogate în resurse minerale, importante pentru agricultură și ocupă o parte semnificativă din suprafața totală a țării.

De-a lungul istoriei, aceste comunități au avut perioade de independență, trăiesc în regiuni de frontieră și și-au apărat identitatea culturală, inclusiv prin critici din diaspora la adresa Beijingului.

„Unitatea etnică” și presiunea asimilării

Noua lege a „unității etnice” oferă oficialilor un cadru mai clar pentru aplicarea politicilor existente în China.

De ani buni, China oferă stimulente pentru ca etnicii Han să se mute în Tibet și Xinjiang. Criticii afirmă că astfel Beijingul încearcă în mod deliberat să reducă ponderea populațiilor minoritare în propriile regiuni.

Ca urmare, orașe precum Lhasa și Urumqi au fost deja puternic influențate de cultura Han.

Autoritățile au încurajat căsătoriile între etnii, mai ales între uiguri și Han, iar noua lege abordează și acest aspect.

„Ei nu promovează explicit căsătoria interetnică în lege. Ceea ce spun este că nicio persoană sau organizație nu are voie să interfereze cu libertatea căsătoriei pe baza identității religioase sau etnice a cuiva”, spune Glasserman.

El oferă și exemplul unui oficial local care trebuie să gestioneze opoziția venită din partea unui imam sau a unui preot față de o căsătorie între un bărbat Han și o femeie dintr-un grup etnic minoritar.

Vocile critice sunt reduse la tăcere

În China, criticarea acestei legi de către uiguri, tibetani sau mongoli poate fi interpretată drept „separatism” și pedepsită cu închisoarea.

De asemenea, criticarea acestei legi de către uiguri, tibetani sau mongoli poate fi interpretată drept „separatism” și pedepsită cu închisoarea.

În schimb, organizațiile din străinătate care reprezintă aceste comunități au tras un semnal de alarmă.

Noua lege limitează educația în limbile minorităților, astfel că „uigurii, tibetanii și mongolii vor fi obligați să folosească mandarina”, a transmis Campaign for Uyghurs.

Phayul notează că „Criticii văd legea ca parte a unei campanii accelerate de „sinizare” sub conducerea lui Xi”.

Beijingul vorbește despre integrare, criticii despre control

Într-un anumit sens, Partidul Comunist nu neagă că această lege are legătură cu asimilarea. Diferența este că autoritățile o prezintă ca pe un obiectiv pozitiv.

Potrivit lui Lou Qinjiang, legea urmărește să întărească controlul partidului asupra afacerilor etnice și integrarea regiunilor minoritare.

Partidul susține de mult timp că majoritatea Han se află într-un stadiu mai avansat de modernizare decât alte grupuri etnice.

Conform lui Aaron Glasserman, această viziune a dus uneori la excese ale oficialilor locali, iar noua lege ar putea uniformiza reacțiile autorităților.

O lege în China cu greutate mai ales simbolică

Organizațiile pentru drepturile omului spun că legea este mai degrabă o declarație ideologică decât un instrument juridic.

Yalkun Uluyol afirmă că aceasta „formalizează o „conștiință comună a națiunii chineze”, integrată în educație și cultură”.

Analiștii spun că legea indică direcția politică pe care Xi Jinping o trasează pentru China, conform BBC.