Nord Stream ar putea fi reactivat într-o formulă diferită. Europa asistă fără un rol direct

În timp ce Germania și Uniunea Europeană susțin că au depășit dependența de gazul rusesc, regiuni întregi afectate economic de oprirea proiectului privesc cu incertitudine aceste evoluții. Deocamdată, nu există confirmări oficiale, iar Europa pare să asiste la discuții purtate în afara cadrului instituțional comunitar.

Discuții la nivel înalt și un posibil nou aranjament de putere

Deși în spațiul public proiectul Nord Stream pare abandonat, informațiile apărute în presa internațională conturează un tablou mult mai complex. Potrivit publicației germane Berliner Zeitung, liderul rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump ar purta discuții privind o eventuală repunere în funcțiune a conductelor Nord Stream, însă într-un cadru diferit, mai exact sub controlul Washingtonului.

Conductele avariate se află pe fundul Mării Baltice din septembrie 2022. Din punct de vedere tehnic, infrastructura este grav afectată, însă la nivel politic situația rămâne deschisă. Deși Berlinul și Bruxellesul susțin că dependența de gazul rusesc transportat prin Nord Stream a fost depășită, mai multe indicii arată că subiectul continuă să fie prezent în discuții informale.

Surse citate de Berliner Zeitung vorbesc despre negocieri purtate prin canale neoficiale și despre un scenariu în care Statele Unite ar putea ajunge să reintroducă în Europa gaz rusesc. Este vorba despre același flux energetic pe care Washingtonul a încercat ani la rând să îl limiteze. Condiția esențială evocată în aceste discuții ar fi controlul american asupra infrastructurii.

Regiunea estică a Germaniei resimte puternic consecințele opririi proiectului. La Lubmin, în apropiere de Greifswald, liniile electrice au fost oprite. Întreaga zonă a Mării Baltice din landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală a fost gândită ca un viitor hub energetic, cu promisiuni de dezvoltare industrială bazate pe energie la costuri reduse. Sabotajul conductelor a compromis aceste planuri.

Compania Nord Stream 2 AG s-a confruntat cu dificultăți majore, inclusiv concedieri și probleme existențiale. Proiectele de dezvoltare asociate infrastructurii au fost suspendate, iar investițiile industriale au fost amânate. Pentru numeroase municipalități, închiderea Nord Stream a însemnat pierderea unor perspective economice pe termen lung.

Căi ocolite, interese strategice și implicații geopolitice

În timp ce poziția oficială a Uniunii Europene rămâne fermă, publicația franceză Le Monde diplomatique face referire la existența unor discuții informale desfășurate în afara cadrului instituțional. Cotidianul descrie o diplomație discretă, purtată departe de forurile multilaterale și de ochii opiniei publice.

Potrivit acestor relatări, Nord Stream ar putea fi readus în discuție printr-un mecanism care ar ocoli UE și ar funcționa „sub egida Statelor Unite”. O sursă apropiată de Gazprom, citată de Le Monde diplomatique, afirmă că proiectul ar face „obiectul unor negocieri secrete” între Donald Trump și Vladimir Putin. Unul dintre scenariile analizate ar presupune redeschiderea conductei într-un parteneriat cu SUA.

Autenticitatea acestor informații nu poate fi confirmată independent. Totuși, ele se înscriu într-o logică geopolitică mai amplă, în care infrastructurile energetice reprezintă instrumente de influență politică. Această dimensiune capătă o relevanță sporită în contextul eventualelor negocieri de pace privind Ucraina.

De-a lungul anilor, Statele Unite s-au opus politic proiectului Nord Stream. Odată cu extinderea exploatării prin fracturare hidraulică la începutul anilor 2010, exporturile americane de gaz natural lichefiat (GNL) au devenit un element strategic pentru Washington. O creștere a livrărilor de gaz rusesc prin Nord Stream 2 ar fi diminuat semnificativ piața pentru GNL-ul american în Europa.

În consecință, SUA au exercitat presiuni considerabile, iar Germania a suspendat certificarea Nord Stream 2 în 2021, chiar înainte de finalizarea proiectului. În anii anteriori, sancțiunile americane contribuiseră deja la întârzierea repetată a lucrărilor. În acest context, o eventuală relansare a proiectului — gaz rusesc, dar sub influență americană — ar reprezenta o schimbare majoră de paradigmă.

Surse apropiate părții ruse, citate de Berliner Zeitung, menționează posibilitatea ca investitori americani să participe la restaurarea sau chiar la achiziționarea unei părți din infrastructură. Printre numele vehiculate se află investitorul Steven Lynch, cunoscut pentru implicarea sa anterioară în active energetice rusești.

Poziția oficială a Germaniei rămâne, însă, neschimbată: Berlinul susține politica de sancțiuni a UE împotriva Rusiei și nu ia în calcul reluarea funcționării conductelor. Totodată, informațiile privind eventuale negocieri purtate fără implicarea Uniunii Europene au generat dezbateri legate de securitatea energetică a continentului. În prezent, nu există confirmări oficiale din partea lui Vladimir Putin sau Donald Trump cu privire la aceste discuții.

Contextul sabotajului și anchetele în curs

Conducta Nord Stream 1 transporta gaz din Rusia către Germania, de unde era redistribuit către alte state europene. Nord Stream 2, construit pentru a furniza gaz ocolind Ucraina, nu a devenit niciodată operațională, pe fondul invaziei ruse pe scară largă.

În septembrie 2022, ambele conducte au fost distruse prin explozii produse pe fundul Mării Baltice. La momentul respectiv, ele reprezentau una dintre principalele rute de aprovizionare a Europei cu gaz rusesc.

Ucraineni sunt suspectați de implicare în sabotaj. În noiembrie 2025, autoritățile germane l-au arestat pe cetățeanul ucrainean Serhii Kuznețov, extrădat din Italia sub acuzația de participare directă la explozii. Acesta se află într-un centru de detenție din Germania. Un alt suspect, Volodimir Juravlov, tot cetățean ucrainean, nu a fost extrădat, după ce un tribunal polonez a respins solicitarea Germaniei în octombrie 2025 și a dispus eliberarea sa.

Recent, mass-media au relatat că un grup de ucraineni implicați în sabotaj ar fi discutat planul cu ofițeri ai agenției americane Central Intelligence Agency.

În lipsa unor confirmări oficiale privind relansarea proiectului, Nord Stream rămâne, pentru moment, un dosar deschis, tehnic avariat, politic sensibil și strategic disputat. Europa, cel puțin la nivel declarativ, continuă să privească de pe margine, potrivit Digi24.