Mugur Isărescu: BNR pregătește o nouă strategie de recuperare a Tezaurului de la Moscova

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe desfășurate miercuri, 29 aprilie. Mugur Isărescu a relatat și întâlniri cu oficiali internaționali care l-au întrebat constant despre Tezaur. 

Banca Națională a României a lansat anul trecut o secțiune dedicată pe site-ul instituției. Acolo, sunt prezentate istoria Tezaurului trimis în Rusia în perioada 1916–1917 și demersurile de recuperare derulate de-a lungul timpului. Inițiativa face parte dintr-o campanie mai amplă de promovare la nivel internațional a acestui subiect.

Noua strategie a BNR

Banca Națională a României urmează să înainteze autorităților un memorandum prin care va propune o nouă abordare a problemei. Isărescu a subliniat că recuperarea Tezaurului trebuie tratată ca un obiectiv național. Demersul trebuie să depășească ciclurile politice și interesele de moment.

,,Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente şi durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituţiilor statului român şi al societăţii civile. Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale şi la calculele politice pe termen scurt. […] 

Tocmai de aceea, după epuizarea crizei politice pe care o traversăm, Banca Naţională a României va înainta autorităţilor un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova.”, a declarat Mugur Isărescu în cadrul conferinței.

Guvernatorul a spus că problema Tezaurului a intrat pe agenda sa încă din prima zi de mandat, în 1990. Atunci, a primit de la predecesorul său un dosar cu documente originale din perioada 1916–1917. Aceste documente sunt păstrate și astăzi în seifurile BNR și reprezintă baza revendicărilor României.

„Tot la Moscova”

Mugur Isărescu a demontat în conferința de presă și speculațiile conform cărora aurul României este în altă parte, în afară de Moscova.

„La televiziunile din România, sunt români care bat câmpii pur și simplu pe tema Tezaurului. Și auzim povești cum că, de fapt, aurul nostru nu mai e la Moscova. Că a ajuns ba la Vladivostok, ba pe fundul lacului Baikal, ba la Berlin sau la Paris”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a relatat și episoade din discuțiile purtate de-a lungul anilor cu oficiali internaționali, inclusiv cu Jacques de Larosière, fost șef al FMI. Acesta îl întreba constant despre soarta Tezaurului, iar răspunsul era mereu același: „Tot la Moscova”.

Blocaj diplomatic

Comisia comună româno-rusă, creată pentru discutarea acestui dosar, nu s-a mai reunit din 2019. Cu toate acestea, partea rusă a recunoscut oficial, într-un protocol, existența documentelor care atestă depunerea Tezaurului la Moscova.

Isărescu a menționat că există și precedente de restituiri realizate de Rusia în alte cazuri. Inclusiv către România (parțial, în trecut) sau către alte state europene. Iar acest lucru oferă un argument pentru continuarea demersurilor.

De-a lungul ultimelor decenii, banca națională a derulat acțiuni de documentare, publicare și promovare internațională a subiectului, inclusiv în Parlamentul European.

Cum a ajuns Tezaurul României la Moscova

Povestea Tezaurului românesc începe în timpul Primului Război Mondial, în 1916. România se afla într-o situație militară critică, iar Bucureștiul era amenințat de trupele Puterilor Centrale. În acest context, autoritățile au decis evacuarea rezervei de aur a țării în Rusia, considerată la acel moment un aliat sigur și singura opțiune accesibilă.

Primul transport a plecat din Iași. A inclus peste 1.700 de casete cu aur aparținând Băncii Naționale, dar și bunuri de patrimoniu, inclusiv bijuterii ale Reginei Maria. Întregul Tezaur a fost depozitat la Kremlin. A fost semnat un protocol de către autoritățile ruse, care garantau atât siguranța, cât și returnarea acestuia.

Situația s-a schimbat radical după revoluția bolșevică din 1917. În ianuarie 1918, noul regim sovietic a rupt relațiile diplomatice cu România și a decis confiscarea Tezaurului. Deși autoritățile de la Moscova au declarat că valorile vor fi păstrate și ulterior restituite poporului român, acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi.

De-a lungul timpului au existat doar restituiri parțiale. Cea mai mare parte a Tezaurului, însă, inclusiv cele 91,5 tone de aur, a rămas în Rusia. Aceasta a devenit una dintre cele mai vechi dispute istorice și financiare nerezolvate ale României.