Mucenicii de 9 martie. Cum au marcat cei 40 de soldați romani istoria creștinătății

Pe lângă semnificația religioasă, data de 9 martie este asociată în tradiția populară și cu începutul simbolic al primăverii. În multe zone ale României, această zi este marcată de obiceiuri, ritualuri și preparate culinare specifice. La această categorie intră mucenicii sau sfințișorii, care sunt preparați în diferite forme, în funcție de regiune.

Care este povestea celor 40 de Sfinți Mucenici

Istoria celor 40 de mucenici își are originile în secolul al IV-lea, în cetatea Sevastia. Soldații proveneau din regiunea Capadocia (Asia Mică) și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata, staționată la Melitene, aflată sub conducerea guvernatorului Agricola.

După anul 313, când împăratul Constantin cel Mare a semnat împreună cu Licinius Edictul de la Mediolanum, creștinilor li s-a acordat libertate religioasă în Imperiul Roman. Totuși, ulterior, Licinius a început o persecuția împotriva creștinilor în partea de răsărit a imperiului, în contextul rivalităților politice cu Constantin.

În armata romană exista tradiția ca soldații să aducă jertfe împăratului și zeilor. Cei 40 de ostași din Legiunea a XII-a Fulminata au refuzat să se supună acestei practici. Ei au ales să își păstreze credința creștină. Din acest motiv, ei au fost arestați și întemnițați, iar după opt zile au fost judecați.

Numele celor 40 de Sfinţi Mucenici sunt Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie.

Soldații au primit o pedeapsa crudă

Pentru refuzul lor de a renunța la credința creștină, soldații au primit o pedeapsă extrem de dură. În plină iarnă, aceștia au fost obligați să stea toată noaptea într-un lac înghețat din apropierea cetății Sevastia.

Potrivit tradiției creștine, în timpul nopții unul dintre soldați a cedat și a ieșit din apă. A fost apoi dus într-o baie cu apă caldă, unde a murit. În același timp, un alt soldat dintre cei care păzeau locul ar fi văzut o lumină puternică și cununi ce coborau din cer asupra martirilor. Impresionat de credința lor, el s-a alăturat celor rămași în lac și i-a luat locul celui care plecase.

A doua zi, trupurile martirilor au fost arse. Iar o parte din cenușă a fost aruncată în apă. O altă parte a fost cumpărată de creștini de la cei care i-au ucis.

Ce relicve au fost descoperite

Potrivit tradiției, osemintele care au rămas în cenușă au fost descoperite în prima jumătate a secolului al V-lea de Pulcheria, sora împăratului Teodosie al II-lea. Acestea ar fi fost găsite într-o capelă aflată în afara zidurilor Constantinopol. Este vorba despre un loc unde se afla odinioară casa și grădina unei diaconițe numite Eusebia.

Ulterior, deasupra acelui loc a fost ridicată o biserică mai mare în cinstea martirului Thyrus. Iar cinstirea celor 40 de mucenici s-a răspândit în întreg spațiul creștin.

Tradiții și obiceiuri de 9 martie

În cultura populară românească, sărbătoarea celor 40 de Mucenici este asociată cu numeroase tradiții. În multe regiuni ale țării se pregătesc mucenici în formă de opt, fierți în sirop cu nucă sau copți și unși cu miere.

Totodată, ziua este considerată în calendarul popular momentul în care se deschid simbolic porțile primăverii. Iar gospodarii respectă diferite obiceiuri menite să aducă noroc, sănătate și belșug în anul care urmează, scrie Mediafax.