Mișcarea anti-SPF câștigă teren. Medicii avertizează că dezinformarea poate crește riscul de cancer

Un material publicat de Men’s Health analizează ascensiunea mișcării anti-cremă solară și explicațiile specialiștilor în dermatologie și chimie cosmetică. Hashtagul #antisunscreen a depășit cinci milioane de vizualizări, iar #nosunscreen a strâns peste 11 milioane. Într-un sondaj din 2024, unul din șapte adulți americani sub 35 de ani credea că folosirea zilnică a protecției solare este mai periculoasă decât expunerea directă la soare. În 2026, 16 milioane de adulți au declarat că au redus sau au oprit utilizarea acestor produse din cauza informațiilor întâlnite online.

Videoclipurile spectaculoase înlocuiesc dovezile

Într-un videoclip devenit viral, un bărbat pulverizează cremă solară lângă flacăra unei brichete, transformând sprayul într-o torță improvizată. În fundal, un antreprenor din domeniul longevității afirmă în fața celor 250.000 de urmăritori că toate produsele de protecție solară sunt toxice. Dar și că ele ar provoca apariția cancerului de piele. Nu există dovezi care să susțină această concluzie. Însă formatul spectaculos îi oferă mesajului o vizibilitate mult mai mare decât unei explicații medicale.

Un alt creator, urmărit de peste un milion de persoane, susține că autoritățile americane ar fi recunoscut pericolul ingredientelor, dar ar refuza să le interzică. Afirmația amestecă informații reale despre investigațiile Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA cu interpretări care nu apar în concluziile instituției. Specialiștii spun că tocmai această combinație dintre un fapt verificabil și o concluzie falsă face dezinformarea convingătoare.

Creșterea interesului pentru bronz și expunerea la soare confirmă schimbarea de atitudine. Conținutul despre bronzare a crescut cu 10% pe Instagram și cu 20% pe TikTok între 2024 și 2025. În același timp, mesajele care prezintă pielea bronzată drept semn al sănătății revin în spațiul public. Deși medicii leagă expunerea neprotejată de îmbătrânirea prematură și de apariția cancerelor cutanate.

Cum au apărut cremele de protecție solară

Oamenii s-au protejat de soare cu mult înaintea apariției produselor moderne. Timp de secole, hainele lungi, pălăriile cu boruri largi și umbrelele au reprezentat principalele metode de evitare a arsurilor. Prima cremă solară cunoscută a fost dezvoltată în 1891, când un cercetător german a creat un unguent pe bază de chinină pentru prevenirea arsurilor solare.

În 1946, chimistul elvețian Franz Greiter a combinat oxidul de zinc cu vaselină și a creat produsul considerat precursorul cremelor actuale. Formula a primit numele Gletscher Crème și a dus la apariția mărcii Piz Buin. În aceeași perioadă, farmacistul Benjamin Green a amestecat vaselină veterinară cu unt de cacao și ulei de cocos, obținând baza viitoarei mărci Coppertone.

Primele formule erau eficiente, dar groase, grase și dificil de întins. Ulterior, filtrele organice au făcut produsele mai ușoare și mai plăcute, iar mărcile au început să promoveze protecția solară drept parte a vacanței, nu doar ca produs medical. În Statele Unite, cremele solare sunt reglementate ca medicamente fără rețetă, ceea ce limitează numărul ingredientelor active disponibile față de Uniunea Europeană, Coreea de Sud sau Japonia.

Cum funcționează filtrele solare

Administrația americană permite folosirea mai multor filtre organice, numite în mod obișnuit „chimice”, precum avobenzona, oxibenzona, octisalatul și octocrilenul. Sunt autorizate și două filtre minerale: oxidul de zinc și dioxidul de titan. Diferența dintre ele ține de structura chimică, nu de faptul că unele ar fi artificiale, iar celelalte complet naturale.

„Într-un sens general, aceste ingrediente reduc cantitatea de radiație ultravioletă care pătrunde în piele”, explică Marisa Plescia, președinta Society of Cosmetic Chemists. Filtrele organice absorb radiația și o transformă într-o formă inofensivă de energie, de obicei o cantitate neglijabilă de căldură. Filtrele minerale funcționează în mare parte la fel, deși reflectă și refractă o parte dintre raze.

Pentru a putea afișa factorul de protecție solară, spectrul larg sau rezistența la apă, produsele trebuie testate în laboratoare înregistrate. Testul SPF presupune expunerea unor suprafețe mici de piele la doze controlate de radiații UVB, înainte și după aplicarea produsului. Evaluarea se face vizual, prin observarea roșeții, motiv pentru care rezultatele pot varia cu aproximativ 15% între testări.

De unde a pornit teama față de ingrediente

Momentul decisiv a venit în 2019, când cercetătorii FDA au constatat că patru filtre organice ajungeau în sânge peste pragul stabilit pentru declanșarea unor investigații suplimentare. Studiul nu a concluzionat că ingredientele sunt periculoase și a precizat explicit că rezultatele nu reprezintă un motiv pentru oprirea folosirii protecției solare. Totuși, mesajul despre absorbția în sânge a fost preluat separat și transformat în dovadă de toxicitate.

FDA a propus atunci clasificarea oxidului de zinc și a dioxidului de titan drept ingrediente considerate sigure și eficiente. Pentru majoritatea filtrelor organice, instituția a solicitat date suplimentare, fără să le declare periculoase. Lipsa unei clarificări rapide a lăsat însă publicul într-o zonă de incertitudine, iar rețelele sociale au umplut golul cu afirmații categorice.

Un studiu din 2023 a identificat proprietăți de perturbare endocrină pentru oxibenzonă, însă majoritatea experimentelor au fost realizate pe celule, rozătoare sau pești. Doar două cercetări mici și neconcludente au inclus oameni. „Filtrele UV pot interacționa cu sistemele hormonale în condiții experimentale, dar nu există dovezi convingătoare că perturbă hormonii oamenilor la nivelurile reale de expunere”, spune dermatologul Steven Nelson. „Absorbția nu înseamnă efect nociv.”

Retragerile de produse de pe piață au alimentat neîncrederea

În 2021, mai mulți producători au retras sprayuri de protecție solară contaminate cu benzen, o substanță cancerigenă. Benzenul nu fusese adăugat intenționat, ci rezultat din interacțiunea unor propulsori cu alte ingrediente. Produsele afectate au fost scoase de la vânzare, iar FDA a înăsprit verificarea materiilor prime și a eliminat treptat anumite componente care puteau genera contaminarea.

Cazul a fost folosit ulterior pentru a susține că toate produsele de protecție solară ar conține substanțe cancerigene. Dermatologii subliniază însă că problema a vizat anumite loturi și formule, nu întreaga categorie. „Produsele care conțineau benzen au fost retrase din magazine, iar de atunci nu este un subiect pentru care îmi avertizez pacienții”, spune medicul Heather Woolery-Lloyd.

Au apărut și afirmații potrivit cărora filtrele chimice distrug recifele de corali. Studiile citate au fost realizate în laborator, la concentrații mult mai mari decât cele întâlnite în natură. În doze similare, oxidul de zinc, folosit frecvent în formulele promovate drept „sigure pentru recif”, poate produce efecte comparabile. Mențiunile „reef safe”, „natural” sau „organic” nu sunt reglementate de FDA și au în primul rând valoare de marketing.

Cremele preparate acasă pot lăsa pielea neprotejată

Unii influenceri recomandă înlocuirea produselor testate cu amestecuri de unt de shea, ulei de cocos, ceară de albine și pudră de oxid de zinc. Problema este că eficiența unei creme solare depinde de concentrația exactă, de distribuirea uniformă a filtrului și de stabilitatea formulei. Un produs poate părea dens și protector, dar poate lăsa porțiuni întregi de piele expuse.

„Este o știință complexă. Dacă îți formulezi singur crema solară, probabilitatea ca produsul să fie ineficient este extrem de mare și îți pui pielea în pericol”, avertizează Marisa Plescia. Pudra de zinc nu garantează automat un factor de protecție, iar uleiurile și unturile vegetale nu pot înlocui testarea de laborator.

Alți creatori cer renunțarea completă la protecție, invocând riscul deficitului de vitamina D. Soarele este o sursă importantă pentru organism, însă numai 13,5% dintre americani declarau în 2023 că folosesc zilnic cremă solară. Chiar și aceștia aplică adesea o cantitate prea mică sau nu repetă aplicarea, ceea ce face dificilă susținerea ideii că protecția solară ar fi cauza principală a deficitului.

Medicii încearcă să recupereze terenul pierdut

O analiză a 500 de videoclipuri de pe TikTok a arătat că doar 16,6% fuseseră realizate de dermatologi acreditați. Aproape 39% proveneau de la bloggeri din domeniul frumuseții, iar o treime de la pacienți și consumatori. Specialiștii constată că au mai puține materiale decât influencerii, chiar dacă postările lor tind să genereze mai multă interacțiune atunci când apar.

Michelle Wong, chimist și creator de conținut cunoscut ca Lab Muffin Beauty Science, spune că simpla prezentare a datelor nu este suficientă. „Mult timp, oamenii de știință au presupus că, dacă le oferi oamenilor faptele, vor înțelege. Nu este așa. Oamenii își amintesc povești, nu statistici”, explică ea.

O astfel de poveste este cea a avocatului Steven Sladkus, care evita pălăriile și cremele solare deoarece considera bronzul un semn de sănătate. În 2019, a fost diagnosticat cu melanom la nivelul scalpului și a avut nevoie de operație imediată. Cancerul nu se răspândise, dar de atunci merge la control la fiecare trei luni și folosește zilnic protecție.

„Credeam că, cu cât ești mai bronzat, cu atât pari mai sănătos”, povestește Sladkus. După diagnostic, atitudinea s-a schimbat complet: „Nu mă mai deranjează să fiu cea mai palidă persoană din cameră.”

Dovezile susțin folosirea regulată a SPF-ului

O analiză din 2020 a studiilor clinice randomizate a arătat că folosirea regulată a protecției solare este asociată cu reducerea tuturor formelor de cancer cutanat, inclusiv a melanomului. Cercetările indică și un efect important asupra îmbătrânirii pielii. Produsele pot preveni semnele vizibile și pot contribui la ameliorarea unora dintre modificările deja apărute.

Organizațiile pentru prevenirea cancerului au început campanii împotriva „epidemiei de dezinformare”. Mesajul lor nu mai este evitarea completă a soarelui, ci expunerea responsabilă, prin combinarea activității în aer liber cu haine, umbră și protecție solară. Patru mari organizații americane pregătesc o scrisoare către National Cancer Institute, prin care cer intervenții similare celor folosite împotriva informațiilor false despre Covid-19.

Specialiștii recunosc totuși că produsele disponibile în Statele Unite pot fi îmbunătățite. Textura grea, urmele albe și numărul redus de filtre moderne îi determină pe unii consumatori să renunțe. În alte regiuni, formulele sunt mai plăcute, oferă protecție UVA mai bună și sunt mai ușor de aplicat.

O nouă generație de produse ar putea schimba percepția

Pentru prima dată în 27 de ani, FDA a aprobat un nou ingredient activ, bemotrizinolul. Acesta este deja folosit în Uniunea Europeană, Japonia și Coreea de Sud, se absoarbe greu în organism și oferă protecție bună împotriva radiațiilor UVA. Specialiștii speră că va permite formule mai ușoare și mai confortabile.

Producătorii lucrează și la creme minerale care se întind mai bine și nu lasă urme albe pe pielea închisă la culoare. Cercetători de la UCLA au dezvoltat o nouă structură de oxid de zinc, care împiedică particulele să se adune și permite distribuirea uniformă. Nu este clar când aceste formule vor ajunge în magazine, însă mai multe companii au confirmat că analizează integrarea noilor ingrediente.

Mesajul specialiștilor rămâne simplu: cremele actuale nu sunt perfecte, dar funcționează și nu există dovezi că ar provoca apariția cancerului. Persoanele îngrijorate de filtrele organice pot alege produse minerale, însă renunțarea completă la protecție lasă pielea expusă unui risc demonstrat.

Data viitoare când un creator susține că protecția solară provoacă boala pe care ar trebui să o prevină, merită verificată și calificarea acestuia. Unul dintre cei care promovează intens această idee online este medic, dar nu dermatolog. Este psihiatru criminalist.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!