Melasma este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni pigmentare. Nu este periculoasă pentru sănătate, dar este persistentă și recurentă. Spre deosebire de petele solare sau de cele apărute odată cu vârsta, melasma are un tipar clinic specific și este influențată puternic de hormoni și expunerea la radiații.
Pentru a înțelege mai bine cum poate fi recunoscută această afecțiune și de ce este atât de dificil de ținut sub control, am stat de vorbă cu Dr. Maria-Roxana Caunic, medic dermatolog în cadrul Spitalului Clinic Colentina.

Ce este Melasma?
„Melasma este o afecțiune frecventă a pielii caracterizată prin apariția unor pete maronii sau gri-maronii, cu margini relativ bine delimitate, localizate în special pe față. Nu este o boală gravă și nu este contagioasă, însă poate avea un impact important asupra aspectului estetic și a încrederii în sine. Apare ca urmare a unei producții excesive de melanină, pigmentul care dă culoarea pielii”, a declarat pentru News Edge Dr. Maria-Roxana Caunic, medic dermatolog în cadrul Spitalului Clinic Colentina.
Diferențierea clinică este esențială. Melasma apare tipic pe zonele centrale ale feței, în timp ce alte tipuri de hiperpigmentare sunt mai dispersate și apar predominant pe zonele expuse cronic la soare.
„Melasma apare, de regulă, simetric, pe ambii obraji, frunte, nas sau deasupra buzei superioare. În schimb, petele pigmentare produse de soare sau cele asociate înaintării în vârstă sunt de obicei mai mici, bine delimitate și apar pe orice zonă expusă la soare, precum fața, mâinile sau decolteul. Diagnosticul este stabilit de medicul dermatolog, uneori cu ajutorul dermatoscopiei sau al lămpii Wood”, a explicat medicul.
Cine este cel mai expus și de ce soarele declanșează și întreține boala
Melasma apare cu precădere la femei tinere și de vârstă medie. Este strâns legată de variațiile hormonale, motiv pentru care este frecvent întâlnită în sarcină sau la utilizarea contraceptivelor hormonale.
Distribuția pe sexe este dezechilibrată, cu o predominanță clară feminină, iar fototipul cutanat joacă un rol important. Pielea mai închisă la culoare este mai predispusă la dezvoltarea leziunilor pigmentare.
„Melasma afectează cel mai frecvent fruntea, obrajii, nasul, bărbia și zona de deasupra buzei superioare. Apare mai ales la femei, în special între 20 și 50 de ani, fiind favorizată de sarcină, administrarea contraceptivelor sau alte modificări hormonale. Persoanele cu ten mai închis la culoare și cele care locuiesc în zone însorite prezintă un risc mai mare”, a declarat pentru Dr. Maria-Roxana Caunic.
Factorul decisiv rămâne expunerea la radiațiile solare. Chiar și expuneri scurte pot reactiva pigmentarea. În plus, nu doar UV-ul este implicat, ci și lumina vizibilă și căldura, ceea ce explică recidivele frecvente chiar și în afara sezonului estival.
„Principalul factor agravant este expunerea la soare, inclusiv în zilele înnorate. De asemenea, lumina vizibilă, căldura, modificările hormonale și unele produse cosmetice iritante pot accentua petele. Chiar și expunerile scurte la soare pot face ca melasma să recidiveze după tratament”, a mai explicat medicul dermatolog.
Tratamentul modern în 2025: control, nu vindecare definitivă
În prezent, melasma este considerată o afecțiune cronică. Nu poate fi eliminată definitiv, dar poate fi ținută sub control eficient dacă pacientul respectă tratamentul și fotoprotecția. Abordarea terapeutică este combinată și progresivă. Include protecție solară strictă, ingrediente depigmentante și, în unele cazuri, proceduri dermatologice.
„Melasma este o afecțiune cronică, ceea ce înseamnă că poate fi controlată foarte bine, însă are tendința de a reapărea dacă nu sunt respectate măsurile de fotoprotecție. Tratamentul include utilizarea zilnică a unui SPF 50+, produse depigmentante recomandate de medic și, în anumite cazuri, peelinguri chimice sau proceduri dermatologice. Rezultatele apar treptat și necesită răbdare și consecvență”, a punctat medicul.
În practica dermatologică modernă, accentul cade pe tratamente sigure pe termen lung. Unele substanțe pot fi utilizate zilnic, în timp ce altele necesită strict control medical.
„Aceste ingrediente reduc excesul de pigment prin mecanisme diferite. Acidul azelaic și niacinamida sunt bine tolerate și potrivite pentru utilizare pe termen lung, vitamina C are efect antioxidant și contribuie la uniformizarea nuanței pielii, iar retinoizii accelerează reînnoirea celulară. Hidrochinona este unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru melasmă, însă trebuie utilizată doar la recomandarea și sub supravegherea medicului dermatolog”, potrivit Dr. Maria-Roxana Caunic.
Riscuri ale afecțiunii netratate
Riscul major apare atunci când pacienții combină produse agresive fără control medical. Inflamația cutanată poate duce la agravarea pigmentării.
„Ingrediente precum vitamina C, acidul azelaic, niacinamida și acidul tranexamic pot fi incluse în rutina de îngrijire, cu alegerea produselor potrivite tipului de ten. În schimb, hidrochinona, retinoizii în concentrații mari și formulele combinate depigmentante trebuie utilizate doar la recomandarea medicului, deoarece folosirea incorectă poate irita pielea sau chiar agrava pigmentarea”, a declarat pentru News Edge Dr. Maria-Roxana Caunic, medic dermatolog în cadrul Spitalului Clinic Colentina.
Potriviti medicului, procedurile dermatologice, precum peelingurile chimice, pot avea rezultate bune, dar necesită selecție atentă a pacientului. „Peelingurile chimice pot reprezenta o opțiune eficientă, însă trebuie realizate doar de către un medic dermatolog și alese în funcție de fototipul pacientului. Procedurile agresive, care produc inflamație importantă sau căldură excesivă la nivelul pielii, pot agrava pigmentarea și nu sunt recomandate”.
O afecțiune estetică, dar cu efect psihologic major
Deși nu este o boală periculoasă, melasma are consecințe importante asupra calității vieții. Impactul este mai ales psihologic, cu efecte asupra încrederii în sine și a comportamentului social.
„Deși nu este o afecțiune periculoasă pentru sănătate, melasma poate avea un impact psihologic important. Multe persoane evită să iasă fără machiaj, își pierd încrederea în aspectul lor și resimt frustrare din cauza recidivelor. Tocmai de aceea, este important ca pacienții să știe că există soluții eficiente de control și că rezultatele apar, de obicei, în timp”, a explicat specialistul.
În unele cazuri, melasma apărută în sarcină se poate estompa spontan, dar nu există garanții de dispariție completă.
„Nu întotdeauna. La unele femei petele se estompează în lunile următoare nașterii, însă la altele persistă sau reapar la expunerea la soare ori la o nouă sarcină. De aceea, fotoprotecția rămâne esențială chiar și după naștere”, a declarat pentru News Edge Dr. Maria-Roxana Caunic.
Diagnosticul corect rămâne primul pas
Specialiștii atrag atenția că diferența dintre melasmă și alte hiperpigmentări nu poate fi stabilită corect fără consult dermatologic. Autotratamentele pot agrava evoluția bolii, iar expunerea neprotejată la soare rămâne principalul factor de risc.
„Primul pas este consultul la medicul dermatolog, deoarece nu toate petele pigmentare reprezintă melasmă și tratamentul diferă în funcție de cauză. Este important să nu înceapă tratamente „după ureche” sau produse promovate pe rețelele sociale. Până la stabilirea diagnosticului, cea mai bună măsură este utilizarea zilnică a unui fotoprotector cu SPF 50+, cu spectru larg, și evitarea expunerii excesive la soare”.
Melasma rămâne o afecțiune cronică, influențată de factori interni și externi, dar controlabilă în condițiile unui management dermatologic corect și constant.
Propunerea noastră
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.
📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.
📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
