Propunerile transmise de MIPE nu se regăsesc în noul proiect pentru Legea Salarizării de la Ministerul Muncii. Dragoș Pîslaru conduce ambele instituții

Legea salarizării devine, pentru angajații care gestionează fonduri europene, un subiect tot mai sensibil, pe fondul acuzațiilor aduse chiar de propriul sindicat. Situația capătă un aer paradoxal. Dragoș Pîslaru ocupă simultan funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene și pe cea de ministru al Muncii, ministerul unde se elaborează, de fapt, noua lege criticată de propriii săi subordonați de la MIPE.

Un paradox instituțional: ministrul care se contrazice pe sine

Sindicatul angajaților din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene acuză o situație greu de explicat logic. La nivel declarativ, MIPE susține modificarea salarizării personalului care gestionează fonduri europene. Reprezentanții au transmis chiar propuneri concrete către Ministerul Muncii. Totuși, aceste măsuri nu se regăsesc în proiectul noii Legi a salarizării.

Paradoxul semnalat de sindicaliști ține tocmai de faptul că ambele ministere implicate în această dispută sunt conduse de aceeași persoană, Dragoș Pîslaru. Practic, propunerile venite din partea MIPE ar fi trebuit să ajungă la același decident, prin cele două pălării instituționale purtate simultan de ministru. E o situație care ridică întrebări firești despre coerența internă a deciziilor guvernamentale.

Diminuări salariale de 30%, susțin sindicaliștii

Organizația sindicală susține că personalul care gestionează fonduri europene a înregistrat deja diminuări salariale de aproximativ 30% în cursul anului 2025. Potrivit sindicatului, noul proiect al Legii salarizării nu doar că nu corectează această situație, ci introduce „noi discriminări și noi diminuări ale veniturilor”.

„Nu mai este nevoie de încă o declarație de susținere. Este nevoie de măsuri concrete. Este nevoie ca noua Lege a salarizării să premieze performanța, nu să o penalizeze, să elimine discriminările, nu să creeze altele noi, iar statul român să își protejeze profesioniștii și să asigure capacitatea administrativă necesară atragerii fondurilor europene”, se arată în comunicatul sindical.

Riscul plecării specialiștilor, chiar acum, la nevoie maximă

Sindicaliștii avertizează asupra unor efecte deja vizibile ale acestei situații. Potrivit comunicatului, măsurile considerate „lipsite de logică” încep deja să se vadă. Se întâmplă prin demotivarea și plecarea specialiștilor, exact în momentul în care România are nevoie de consolidarea capacității administrative pentru atragerea fondurilor europene.

Sindicatul detaliază și mecanismul tehnic al acestor pierderi salariale. Majorarea acordată încă din 2004 pentru activitatea de gestionare a fondurilor externe ar fi transformată într-un spor variabil, mai puțin stabil decât forma anterioară. În paralel, ar fi eliminate stimulentele acordate din fondurile aferente Politicii de Coeziune, în timp ce stimulentele legate de Politica Agricolă Comună, Fondul pentru Modernizare sau Fondul Social pentru Climă rămân neschimbate.

Această diferență de tratament între diverse categorii de fonduri europene, semnalată explicit de sindicat, alimentează acuzația de discriminare formulată încă din titlul comunicatului. Acest aspect, dacă se confirmă, ar putea afecta direct motivația specialiștilor responsabili tocmai de banii europeni pe care România mizează pentru dezvoltarea sa.